Se spune că de Joia Mare (Joimari, Joia Patimilor sau Joia Neagră) sufletele morţilor revin la vechile lor locuinţe, unde aşteaptă până la Moşi, adică până înainte de Rusalii. Se tămâiază mormintele, la ieşirea din cimitir morţii sunt strigaţi: Sculaţi, sculaţi/Şi acas haideţi. În Bucovina această zi se mai numeşte Ziua Morţilor. În Banat şi…
Alexandru Chiselev, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Tulcea Postare realizată pe baza articolului Nunta ca rit de trecere în societatea tradiţională[1]. Perspectivă trans – europeană (ANUARUL MUZEULUI LITERATURII ROMÂNE IAȘI, Anul III, Editura Junimea, Iași, 2010, ISSN: 2066-7469, pp. 130 – 149) Consideraţii preliminare Asupra omului văzut ca entitate dinamică cu tendinţe de perfecţionare…
În cadrul obiceiurilor practicate de păstori se detaşează ceremonialul practicat de Sfântul Gheorghe. Această zi marca începutul anului pastoral şi de aceea se impunea practicarea anumitor gesturi ritualice care luau amploarea unui întreg ceremonial. De Sfântul Gheorghe (23 aprilie / 6 mai) se practica obiceiul Curbanului la ortodocşii crescători de animale din spaţiul balcanic (Bulgaria, Grecia, Albania…
Hâdârlez-ul (Hîdîrlez, Kîdîrlez, Kădărlez), celebrat în fiecare an la 6 mai, este sărbătoarea renaşterii naturii şi a trecerii la anotimpul cald. Această sărbătoare preislamică îşi are originile în cultul dualităţii şi celebrării reîntoarcerii la viaţă. După legendă, cei doi fraţi gemeni Hăzăr şi Iliaz, au fost alungaţi din Cer de către Creator şi au primit dreptul…
6 mai (Sfântul Gheorghe pe stil vechi sau Svet Ihoria) este zi de hram în satul deltaic Sfântu Gheorghe (cu o populație de origine ucraineană, cunoscut în vechime sub numele de Caterlez). Se pare că prima biserică din Sfântu Gheorghe a fost construită în anul 1830. În 1851 aceasta a ars. Refăcută în 1860, a fost distrusă tot…
Izvorul Tâmăduirii figurează printre praznicele consfinţite de Biserică şi se serbează în ziua de Vineri din Săptămâna Luminată (prima săptămână după Paşti). Preoţii şi credincioşii, purtând icoane și alte obiecte de cult, fac procesiuni în spații special alese, se roagă pentru ploaie, pentru apărarea împotriva bolilor sau vindecare, se sfinţesc izvoarele, stupii etc. Conform tradiţiei populare, izvorul…
Eu aşa le-am simţit / văzut anul trecut, aşa că vă aduc în atenție câteva secvenţe pascale, surprinse în Delta Dunării, satul C.A. Rosetti (cu o populație majoritar românească). Fiind sigur că de multe ori, o fotografie poate exprima mult mai bine cuvântul, simţirea şi fiorul sărbătorii în sine, iată o grupare de martori fotografici, ce surprind câteva…
Articol dedicat Lăzărelului din Izvoarele (din Sâmbăta lui Lazăr, dinainte de Florii): 23 aprilie 2016 Iată cum descria Nichita Bonjug obiceiul Lăzărelului (Marlu Ianis) în Analele Dobrogei: Revista Societăţii Culturale Dobrogene, X, Cernăuți, 1929: “În dimineața Sâmbetei lui Lazăr, fetele între 11 – 15 ani, gătite cu hainele de mirese ale mamelor sau surorilor, împodobite cu hàndra…
În 2015 Lăsatul Secului de Brânză se celebrează pe 22 februarie. În structura sărbătorii de Lăsatul Secului pot fi decodificate elemente ale arhaicelor celebrări echinocțiale (aprinderea focurilor sacre și săritul peste acestea), evidențiindu-i aspectul de sărbătoare solară. Focurile de Olării (cunoscute în alte zone ale țării ca Olelii, Urlalii, Hodăițe etc., aceste denumiri desemnând torțele aprinse, aflate într-o…
În anul 2016 Săptămâna Masleniței este între 7 și 13 martie. Puteți citi mai multe informații despre Săptămâna Brânzei la populațiile din Dobrogea în articolul File din calendarul popular. Săptămâna Albă Săptămâna dinaintea Lăsatului de Sec de Brânză se numește la rușii – lipoveni Maslenița (termen derivat din maslo care înseamnă unt, ulei). Este o ultimă ocazie de manifestare…
Luna Martie se apropie, aducând cu ea o puzderie de flori de primăvară, gâze eliberate din temnița pământului de Alexii și, nu în cele din urmă, mărțișoarele, purtate de doamne și domnișoare, iar pe alocuri de domni și coconi, după obiceiurile locului. Astăzi, pe post de mărțișor putem găsi practic aproape orice obiect dăruit în…
6 ianuarie – Ajunul Crăciunului: Cu Vecera Înainte de Crăciun, de Svatâi Vecer (Seara Sfântă), când venea cineva la tine cu Vecera, puneai masă. Se mânca kukea (grâu fiert, cu miere), osvar (compot din gutui uscate, prune), fel de fel de plăcinte de post (cu cartofi, cu dovleac, cu varză), pampușche (se rupeau cu mâinile…
Aspectul religios al sărbătorii Până în secolul al IV-lea, în Răsărit, Botezul Domnului era celebrat împreună cu Crăciunul, conform tradiţiei că Iisus Hristos s-ar fi botezat în ziua în care s-a şi născut. Prima atestare este realizată de Clement Alexandrinul (secolul al III-lea), iar în secolul al IV-lea ea apare menţionată în scrierea pseudo-epigrafică Testamentul…
De ceva timp, în alaiurile mascaților care umblă prin oraşe de Crăciun și Anul Nou s-au integrat personaje noi, iar altele au dispărut. Pe lângă Capre, Urşi, Căiuţi, apar acum şi Crăciuneii / Crăciuniţele, apoi personajele hibridizate (având la bază masca tradiţională, dar şi unele accesorii de import: căciulă de Moş Crăciun, coarnele de ren).…
Timpul trece iar sărbătorile se apropie repejor… Iarna își impune cu tărie – a nenumărata oară – punctul de vedere, spațiul interior și exterior se luminează (spre lăsarea întunericului). Lipsește ceva din această poveste înghețată? Daaaa, bradul bineînțeles!, ar spune un copil roșu în obraji ca și coaja mărului adamic. Cum a apărut… se presupune, de…
Semnificația religioasă. Diferențe de celebrare Semnificația religioasă a sărbătorii este leagă de cinstirea crucii ca simbol important al creștinismului și ca suport al mântuirii (răstignirea lui Hristos). Diferențele de interpretare ale praznicului în diferitele rituri creștine au dus la mai multe variante de celebrare. Biserica Ortodoxă acordă sărbătorii o dublă semnificație: Aflarea Sfintei Cruci și…
Schimbarea la faţă marchează o dată importantă în calendarul tradiţional, deoarece acum vara se întoarce spre toamnă, frunza codrului începe să se îngălbenească (probajenească), iar apele curgătoare se răcesc. Este bine ca astăzi să nu existe certuri între membrii familiei, iar mai ales copiii să fie ascultători, căci altfel vor fi proboziţi (adică mustraţi) de…
Anul acesta, printr-o suprapunere a ciclului sărbătorilor mobile / pascale peste cel al sărbătorilor fixe, a doua zi de Rusalii (Cincizecimea în calendarul ortodox) coincide cu Sânzienele sau Drăgaica (24 iunie – Sfântul Ioan Botezătorul în calendarul ortodox). Ambele sărbători populare au mai multe elemente comune, printre care amintim protecţia de spiritele naturii virginale – IELELE, imaginate de obicei precum nişte fecioare…
Ajută-ne să alegem afişul potrivit pentru concursul internaţional „Sărbătoarea Paştelui în ochii copiilor 2013„. Exprimă-te! Help us to find the right poster for the contest „Easter in children’s eyes 2013„. Express yourself!
Noaptea dintre ani era și este un moment prielnic pentru tot felul de pronosticuri și practici simple menite să asigure belșugul în gospodărie și sănătatea familiei. O metodă de prognoză meteorologică (mai exact pluviometrică) este calendarul de ceapă, cu ajutorul căruia se pot determina lunile ploioase și secetoase ale anului ce urmează. Cum se face?…
În calendarul popular pe data de 20 decembrie este sărbătorit Ignat, divinitate solară, care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Ignatie Teoforul din calendarul ortodox. Obiceiurile populare din ziua de Ignat atestă caracterul precreştin al acestei sărbători, legate de cultul Soarelui, focului şi porcului (animal închinat în mod tradiţional zeilor htonieni sau celor solari). După…
În calendarul ortodox şi catolic, data de 4 decembrie este dedicată Sfintei Mari Muceniţe Varvara. În imagistica populară, această sfântă (numită şi Barbura) este una dintre protectoarele femeilor însărcinate şi apărătoare de boli şi alte primejdii, mai ales de bubat şi vărsat. Sfânta este considerată şi patroana minerilor. Foto: Sfânta Varvara, sec. al XIX-lea (Biserica de…
Povestea pâinii de toate zilele… de altădată Hai să vă spun cum se făcea pâinea în satul meu acum optzeci de ani… Pe atunci nu se găsea drojdie de pâine ca astăzi. Era în schimb făină de mălai. Luam câteva părți din aluatul de pâine și frământam cu făina de mălai. Apoi puneam să dospească două, trei ore. Făceam turtițe, întindeam o pânză și le puneam la uscat. Nu afară, la soare, căci nu dospeau când trebuia… ci în casă, la loc ferit. Aici, la Letea,…
Răspândirea creştinismului în Scythia Minor este legată de imaginea Sfântului Andrei, unul dintre cei 12 Apostoli ai lui Hristos. Elemente legate de imagologia sfântului apar în câteva colinde, legende şi obiceiuri din Dobrogea sau Basarabia. De asemenea, există hidronime şi toponime care păstrează amintirea trecerii sfântului prin aceste locuri, precum izvorul Sfântului Andrei, Apa Sfântului sau Peştera…
Pe 21 noiembrie în calendarul popular se sărbătoreşte Ovidenia, Vovedenia sau Vovidenia. Calendarul bisericesc consemnează sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Templu, al doilea mare praznic dedicat fecioarei, de la începutul anului bisericesc (1 septembrie). Tabuul alimentar – Postul Crăciunului – este abolit parţial prin dezlegare la peşte. Sărbătoarea Vovedeniei se ţinea pentru ochii ce văd,…
English version HERE. În unele localităţi, femeile serbau Ziua Babei. Elementul esenţial al acestei sărbători îl constituie desfăşurarea unor gesturi ritualice prin care femeile aduc prinos de recunoştinţă bătrânei (babei) care le-a ajutat să aducă pe lume copiii. La naşterea unui copil, moaşei („babei”) i se dădeau în dar: o rochie, un săpun, un prosop.…
English version HERE. Cel mai solemn moment legat de naştere la turci şi tătari este nunta la botezul băiatului. Vârsta acestuia variază între trei şi zece ani. O rudă a părinţilor merge din casă în casă cu o păpuşă şi anunţă data botezului sau a nunţii, iar cei care primesc invitaţia prind în păpuşă o…
English version HERE. În apa de scăldătoare (prima baie a nou-născutului după botez) se pune: ou (ca să fie uşor); bani (ca să fie bogat); flori (să fie frumos). Banul pus în apa de scăldătoare era folosit iniţial pentru a se face cruce asupra copilului. La sfârşit, apa este aruncată de o fată cu părinţi…
English version HERE. În tradiţia catolică (de exemplu comunitatea de italieni din Greci, catolici din Tulcea şi Sulina) integrarea religioasă a copilului are loc în trei etape: Botezul, Confirmaţiunea şi Euharistia. La romano-catolici botezul se realizează prin stropire. Biserica recomandă ca acest sacrament să se celebreze în vigilia pascală sau în dimineaţa zilei de duminică,…
English version HERE. La ucraineni, înainte de a se pleca la botez, se aşeza copilul pe o pernă frumoasă, aflată în pragul casei şi pe care se presărau flori şi zahăr (ca să fie frumos şi la lume mieros). La întoarcere, copilul era dat mamei, aşezată pe pat. Acesteia i se oferea o felie de…
English version HERE. Lipovenii protejau pruncul de duhurile rele botezându-l aproape imediat după naştere. La opt zile, naşa lua copilul şi pornea către biserică cu un alai restrâns. Botezul se oficia în zori, înaintea slujbei, pe la ora cinci, când preotul era nemâncat. Un moment important în ceremonial era legatul la mijloc al copilului cu…
English version HERE. Un eveniment deosebit, o bucurie imensă în familia aromână, era şi este naşterea unui băiat, un viitor picurar. Se consideră, în continuare, că băiatul este cel care duce numele familiei mai departe. Există la aromâni obiceiul ca cel care aduce vestea (sîhîrichea) să fie cinstit (miscut) de rude. Când sîhîrichea anunţă naşterea…
English version HERE. Se crede din bătrâni că în a treia noapte după naştere vin Ursitoarele. Cea mare este Ursitoarea, care toarce firul vieţii, cea mijlocie e Soarta, care spune păţăniile noului născut, iar cea mică, Moartea, care taie firul vieţii. Masa pentru ursitoare se punea în faţa geamului, pentru ca acestea să se ospăteze…
Într-un spațiu multicultural și sper că și intercultural, chiar și moartea e la fel. În Săptămâna Luminată în cimitirul din Tulcea îngrijeau mormintele alături, dar totuși separați, și românii, și lipovenii popovți, și țiganii ortodocși. Îi desparțea o alee, un mod de viață, un sistem de gândire religioasă, îi unea un Dumnezeu, o stare, o…
La nivel tradițional, ziua consacrată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe cuprinde în esența sa practici și gesturi ritualice cu rol apotropaic (adică apărător) pentru oameni, animale și gospodării, altele cu rol propițiator (adică de asigurare a bunului mers al lucrurilor prin bunăvoința divinului). Ca orice mare sărbătoare, ziua Sângiorzului este prefațată și dublată de Ajunul Sângiorzului…
Fie ca Sfânta sărbătoare a Paştelui să vă aducă lumină în suflet, sănătate şi bucurie. Echipa MEAP Tulcea vă urează, din toată inima:
În duminica Paştilor, fecioarele din Ţara Crişurilor intrau în lioară sau feleagă şi deveneau surate. Obiceiul are în esenţa lui un pronunţat caracter ceremonial, constând într-un dans al unui şir de fete legate cu felegile (ştergarele) de mâini. În timpul jocului ele cântă un cântec prin care îndeamnă feciorii să-şi aleagă fata „care ţie-ţi place”.…
În Vinerea Seacă sau a Patimilor se posteşte toată ziua pentru iertarea păcatelor şi nu se lucrează de teama bubelor şi a altor boli. Cel ce ţine post negru este ferit de toate boalele şi îi sunt dăruiţi ani mulţi cu sănătate. Mai mult nu-l va durea niciodată capul şi va şti cu trei zile…
Duminica Floriilor era sărbătorită cu mult fast în lumea satului de altădată. Să vedem cum petrecea această zi acum 50 de ani comunitatea haholească/ucraineană din satul Letea (Delta Dunării). În haholească (un dialect nerecunoscut al limbii ucrainene) această zi se numea Verdna sau Verba (salcie). Salcie pe malul Ricikăi Ca obicei general, se sfințea salcia,…
Duminica Floriilor, care precede pe cea a Paştilor, este începutul Săptămânii Mari şi ne aminteşte intrarea Mântuitorului în Ierusalim, primirea triumfală şi întâmpinarea cu ramuri de finic şi alte flori. La noi finicul a fost înlocuit cu mlădiţe de salcie. Credincioşii se întorc de la biserică cu rămurele de salcie sfinţite, pe care le păstrează…
Lăzărelul este un obicei practicat în Sâmbăta Floriilor care constă într-un ceremonial complex, structurat după modelul colindelor şi dedicat unei zeităţi a vegetaţiei numită Lazăr sau Lăzărică. Grupul de fete colindă din casă în casă, textul povestind despre moartea lui Lazăr şi învierea, renaşterea lui în chip de vegetaţie. Bucuria colindătoarelor este marcată de hora…
Astăzi creştinii ortodocşi ce respectă calendarul pe stil vechi (de exemplu etnicii ucraineni din Dobrogea) îi sărbătoresc pe cei patruzeci de mucenici din Sevastia. Ca practică generală, se coceau şi se mai coc pe alocuri colăceii în formă de 8 (numiţi soroh calacichi), din aluat ca de pâine. Deoarece sărbătoarea cădea în post, unele persoane…
De Anul Nou Apicol (celebrat pe 9, 17 sau 25 martie, în funcţie de etajul climatic) se pregătesc stupii pentru vărat. Această zi se mai numeşte în calendarul popular Retezatul Stupilor. O veche practică echinocţială, performată până în zilele noastre constă în aprinderea focului viu, cu scop purificator şi defensiv. Purificarea stupilor se mai poate…
Miezul Păresimii (miercurea de la mijlocul Postului Mare, miercurea din a patra săptămână de post) separă ca un perete simbolic Postul Mare în două cicluri de câte 24 de zile. Această zi mai era numită în Moldova şi Bucovina Miază Părese, Miezul Păreţii, Miezul Păreţilor şi Miez-post. Această miercuri era marcată în mentalitatea populară de…
Anul Nou Piscicol este sărbătorit fie de Alexii (17 martie – Ziua Peştelui), fie de Sfântul Andrei Mrejarul la Blagoveştenie (25/26 martie).[1] Perioada precedentă acestei zile (de obicei toată luna februarie) era dedicată pregătirii sculelor de pescuit (mrejele, pripoanele, cârligele pentru crap, vârşele pentru somn, carmacele, setcile etc.). Pescari din deltă Cei care sărbătoreau…
Utilizată în context profan, cotidian, dar şi ritual, se poate spune că există două forme ale pâinii: cea care râde (pâinea de sărbătoare, colacul pentru ursitoare şi cel de nuntă etc.) şi pâinea care plânge (colacii de înmormântare sau pomană, pâinea de înstrăinare, pâinea de război). Pe de altă parte există şi pâinea cultică, utilizată…
Anul Nou Agrar (9 Martie – Mucenici; Pornirea Plugului) coincidea cu echinocţiul de primăvară din calendarul iulian[1]. Este normal să decodificăm în structura sa elemente ale arhaicelor celebrări echinocţiale (de exemplu aprinderea focurilor sacre şi săritul peste acestea). Pornirea plugurilor Practicile din ziua de Mucenici sunt prefaţate simbolic de cele din ziua de 1…
Sâmbăta Sântoaderului (sâmbăta din prima săptămână a Postului Mare) este dedicată cultului morţilor, când se împărţeau alimente rituale precum colăceii (cuci, brăduleţi) şi coliva. Din acest motiv această zi mai este numită în unele zone Sâmbăta Morţilor. La Sântoader avea loc însurăţitul şi înfărtăţitul (Oltenia), prinsul suratelor (Muscel, Argeş, Dâmboviţa), însoţirea (Ţara Haţegului), prinsul verilor…
Pe fondul magiei prin similitudine şi prin transfer, în Sâmbăta Sântoaderului se performau practici magice de creştere a părului precum spălarea înainte de răsăritul soarelui cu fân din ieslea cailor sau iarbă mare (Inula helenium), iarba-vântului, frunză de vie şi de nuc, iederă, busuioc, mentă, leuştean, hamei etc. zicând: Toadere Sântoadere,/Dă cosiţa fetelor/Ca coada iepelor.…
MEAP Tulcea - un blog de muzeu prietenos :) 