Sărbătorile de iarnă pe stil vechi la ucrainenii / haholii din Letea


6 ianuarie – Ajunul Crăciunului: Cu Vecera

Înainte de Crăciun, de Svatâi Vecer (Seara Sfântă), când venea cineva la tine cu Vecera, puneai masă. Se mânca kukea (grâu fiert, cu miere), osvar (compot din gutui uscate, prune), fel de fel de plăcinte de post (cu cartofi, cu dovleac, cu varză), pampușche (se rupeau cu mâinile și se serveau cu pastă de mac frecat, cu usturoi pisat, cu ceapă prăjită, cu zeamă de sfeclă), varenichi.

Te duci pe la toate rudele, primești hostențea/duchide (colăcei, biscuiți făcuți la sobă, nuci) iar unde termini, trebuie să dai de pomană colacul/colacii pregătit/pregătiți de acasă.

7 ianuarie – Crăciunul: Pașli coleduvati

Se puneau paie în casă, cam de două degete… și în sala unde stai și în casă și în bucătărie, peste tot. Pe laviță, în colțul unde-i icoana se punea puțin fân din seara de Ajun și se mai puneau trei colaci.

O practică întâlnită și la comunitatea de ucraineni este mersul cu colindul (coleada), cu variante mai complexe ale colindului pentru biserică.

Coleadi se cântau pe mai multe voci, precum o compoziție polifonică. Dintre acestea amintim colindele, de inspirație religioasă (de fapt, povestesc evenimentele biblice): Oi Temnoi (Tu întunecato), Na Siancăi Hore (Pe muntele Sinai), Amin Amin Aleluia (mai recent).

Dintre preparatele rituale erau copturile (colacii, Crăciunelul). Făceai colăcei mai mari, împletiți, vreo 10 – 15, și mai mici până la 80 de colăcei. Până de Anul Nou trebuia să faci din nou pentru că trebuiau de scidrivka și de posivaiu (Semănatul). Se mai făcea și Crăciunel, coptură în formă de opt, care era ținută lângă icoană până de Bobotează, apoi era împărțit la animale.

În seara de Crăciun sau de Anul Nou se făcea calendarul din foi de ceapă.

13/14 ianuarie – Anul Nou: Melanca

De Anul Nou pe stil vechi se mergea cu scidrivka (colind de Anul Nou care însoțea ceata de Melancă). Trei dintre acestea sunt: Uciora is veciora (Ieri pe timpul serii), Jidivscaia krovi (Sângele evreilor), Hodela Melanca (A mers Melanca – cea mai scurtă variantă, cu care mergeau copii).

Doar două exemple de scidrivka, cântate în biserică de Anul Nou, după slujbă:

În alaiul Melancăi erau următoarele personaje: Melanca (travesti), cozacul (băiatul), țiganul, milițianul  – care intrau în casă. Grupul de 15 – 20 colindători rămânea afară. Melanca era îmbrăcată în rochie albă, ca de mireasă, legată cu un platoc (batic).

Trebuie să pregătești bani, o pereche de colăcei (apare în versuri sintagma Nașu Melnacu cestuvale, Paru calacic daruvale/ Și-au cinstit-o pe Melanca noastră, Și i-au dăruit o pereche de colaci). Țiganul vine și se culcă pe jos și vrea slănină. Milițianul o păzea pe Melancă. Aceasta făcea patul, aranja. Scutura rogojina. Nu vorbea. Dacă se atingea cineva de ea, milițianul o apăra cu baioneta.

Exista o coordonare între acțiunea din casă (aranjatul, măturatul, spălatul farfuriilor) cu versurile cântate de ceata de afară.

19 ianuarie – Boboteaza / Hrescenia

Se ținea trei zile, pentru că se face semnul crucii cu trei degete. Crăciunelul / hrestec / crăciuncec / caleadnec (coptură ritualică în formă de opt sau cruce) se coace înainte de Crăciun și se dă de Bobotează la animale. Se stropește grajdul cu apă sfințită. A treia zi de Bobotează (21 ianuarie) se întreceau cu căruțele, cu săniile. 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s