6 ianuarie – Încuratul cailor de Bobotează la Luncaviţa


Aspectul religios al sărbătorii

Până în secolul al IV-lea, în Răsărit, Botezul Domnului era celebrat împreună cu Crăciunul, conform tradiţiei că Iisus Hristos s-ar fi botezat în ziua în care s-a şi născut. Prima atestare este realizată de Clement Alexandrinul (secolul al III-lea), iar în secolul al IV-lea ea apare menţionată în scrierea pseudo-epigrafică Testamentul Domnului. Tot în secolul al IV-lea scrierea Constituţiile Apostolice o menţionează printre primele sărbători creştine. În Apus, această sărbătoare apare menţionată abia după secolul al IV-lea, când s-a petrecut un schimb între Răsărit şi Apus: răsăritenii au preluat sărbătoarea Naşterii pe 25 decembrie, iar apusenii Botezul pe 6 ianuarie.

Ca şi toate celelalte praznice împărăteşti, sărbătoarea a primit structura şi tipicul sărbătorii Naşterii Domnului şi al Paştelui. Împăraţii Honoriu şi Arcadiu au interzis spectacolele în această zi și, la fel ca şi de Paşti şi de Crăciun, erau botezaţi catehumenii. De aceea se mai numeşte şi φωτισμός, τα φώτα – luminare.

Specificul sărbătorii: În ajun sunt săvârşite ceasurile împărăteşti, iar apoi, seara, vecernia unită cu Liturghia Sf. Vasile cel Mare, după care urmează sfinţirea aghiazmei mari pentru a fi dusă acasă de fiecare credincios urmând să fie sfinţite casele. În ziua praznicului utrenia are elemente specifice praznicului, iar Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur e urmată de sfinţirea aghiazmei mari şi, unde este posibil, ieşirea la o apă curgătoare pentru sfinţirea firii apelor.

Aspectul laic al sărbătorii

Boboteaza încheie ciclul de 12 zile al sărbătorilor de iarnă. Conform tezei renovării ciclice a timpului, utilizată pe scară largă în etnologie, în această perioadă sunt esențiale purificarea și asigurarea belșugului. Astfel, în practicile și gesturile din această zi se pot decodifica mai multe rituri ancestrale de fertilitate, de purificare și de cinstire a sacralității apei și focului. Elementul creștin, marcat prin sacralizarea apei nu poate fi desconsiderat, el suprapunându-se pe fondurile mitice ale diferitelor etape istorice.

Se poate considera că unul dintre elementele fondului cultural arhaic este întrecerea cailor/Încuratul cailor.

Monitorizarea aspectelor religioase și laice ale sărbătorii de Bobotează în satul Luncavița (data observaţiei: 6 ianuarie 2011)

  • Context spațio – temporal: Polii centrali ai manifestărilor sunt: biserica (pentru aspectele religioase ale sărbătorii: slujba de Bobotează – în interior și sfințirea apei – în curtea bisericii) și centrul satului (pentru aspectele laice: sfințirea sau „botezarea” cailor și întrecerea sau „încurarea cailor”). Desfășurarea evenimentelor este diacronică: întâi are loc realizarea aghiazmei mari, apoi sunt sfințiți caii de către preot, iar mai apoi are loc întrecerea și recompensarea câștigătorilor.
  • Actanții/rolul acestora:
  • la biserică: doi preoți (oficiază slujba, sfințesc apa); comunitatea creștină (participă la slujbă)
  • în centrul satului: cei doi preoți (sfințesc caii cu aghiazmă); călăreții (se întrec cu caii); oficialități (organizează și monitorizează evenimentul de tip spectacol); comunitatea creștină care a fost sau nu la slujbă (participă la manifestare); caii (sunt sfințiți, sunt alergați – ei devin elementul central al manifestării).
  • Desfășurarea temporală:
  • la biserică: Conform rânduielii creștine, preoții oficiază: miezonoptica (prima dintre slujbele divine care formează ciclul rugăciunii zilnice de dimineaţă, săvărșită în naos), Utrenia (slujba de dimineaţă), Sfânta Liturghie, în cadrul acesteia având loc și Sfinţirea cea Mare a Apei sau Agheazma Mare (în curtea bisericii). În timpul slujbei din biserică, afară se pregătesc cele necesare sfințirii apei.
  • În centrul satului: sfințirea cailor, întrecerea călăreților și a cailor (în momentul actual aceasta este de tip concurs și spectacular, cu două semifinale și o finală), recompensarea câștigătorilor (se pare că este și aceasta o adaptare a tradiției la contextul modern – se oferă nutreț pentru cai, dar și diplome)
  • Vestimentația actanților: Preoții poartă veșminte liturgice (vizibile sunt stiharul alb sau bleu; felonul și epitrahilul, de culoare verde sau albastră, cu motive din fir metalic auriu – cruci și vița de vie), iar participanții la slujbă poartă haine de sărbătoare. Încă se observă păstrarea unui relict din tipologia costumului popular femeiesc (legătura de cap de tip bertă), în rest piese de vestimentație de factură contemporană. Sătenii care iau parte doar la evenimentele din centrul satului poartă hainele folosite în viața cotidiană. Un element original, de impact vizual, este pieptarul stilizat al primarului – posibil o încercare de asigurare a vizibilității sale în cadrul comunității. Călăreții au un aspect neglijent, în schimb caii sunt potcoviți și împodobiți cu panglici roșii și tricolore, clopoței și au cozile împletite.
  • Alte aspecte: prezența bradului împodobit în interiorul bisericii; utilizarea tehnicii și a microfonului atât la biserică de către preoți, cât și în centrul satului, de către primar; prezența forțelor de ordine → cadru organizat al manifestărilor.

Peisaj de iarnă – Se spune că de Bobotează este frig de crapă pietrele; 2011

Biserica din Luncaviţa, cu hramul Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul

Pregătiri pentru slujbă

Participanţii la slujbă

Laic şi religios

Aspect de iarnă

Participanţii la slujbă

Participanţii la slujbă

Aspect de iarnă

Detaliu

Cel ce va fi încurat

Cel ce va fi încurat

Încurător şi încurat

Încurător şi încurat

Cal pregătit pentru sărbătoare

Cal pregătit pentru sărbătoare

Cadru spectacular

Sfinţirea cailor

Sfinţirea cailor

Sfinţirea cailor

Încuratul cailor

Încuratul cailor

Încuratul cailor

Încuratul cailor

Detaliu de iarnă

Orătănii din bătătură

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s