Ce este de fapt un Mărțișor?


Luna Martie se apropie, aducând cu ea o puzderie de flori de primăvară, gâze eliberate din temnița pământului de Alexii și, nu în cele din urmă, mărțișoarele, purtate de doamne și domnișoare, iar pe alocuri de domni și coconi, după obiceiurile locului.

Astăzi, pe post de mărțișor putem găsi practic aproape orice obiect dăruit în ziua de 1 Martie, la care este atașat firul bicolor. Este destul de complicat să le tipologizăm, dar putem măcar încerca o clasificare, după intenție și funcționalitate: mărțișorul – podoabă (tip broșă, bijuterie din materiale prețioase sau nu), mărțișorul – obiect decorativ sau suvenir (ce nu pot fi purtate din cauza dimensiunii lor, de multe ori fiind învelite în folii cilindrice sau sub formă de casete transparente), mărțișorul – cadou (aici doar imaginația poate constitui o limită). Să nu uităm de mărțișoarele comestibile, cele hand – made sau cele virtuale.

La prima vedere, se pare că mărțișor este obiectul în sine, iar secundar, complementar sau opțional este firul de mărțișor (alb cu roșu, uneori alb cu negru). Dar oare, care este cu adevărat mărțișorul? Pentru a afla acest lucru, vă rog să-mi răspundeți la întrebarea: Ce este oare invariabil, indiferent de formă, material sau realizare? Nu cumva banalul fir bicolor? Ba da, chiar el!

De fapt firul răsucit reprezintă mărțișorul, cu o semnificație foarte interesantă: el este exprimarea vizuală a anului calendaristic, prin alternanța dintre zilele călduroase și cele răcoroase, între noapte și zi, între moarte temporară și revenire ciclică la viață. De ce nu putem crede că mărțișorul (Marțu – la aromâni, Μάρτης la greci, мартеница la bulgari etc.) este un produs al umanității de sorginte balcanică pentru a chema soarele, căldura și primăvara? În trecut gesturile simple (ex: aruncarea unui brâu roșu în slava cerului, legatul firului de mărțișor etc.) erau foarte puternice, deoarece spațiul și timpul erau semi – ritualizate. 

Dacă firul avea atașată o monedă, un inel, o mărgică sau chiar o căpățână de usturoi, mărțișorul devenea protector, o adevărată amuletă împotriva deochiului, bolii și răului de orice fel (chiar și anti-pistrui). Mărțișorul se folosea și în câteva practici divinatorii pentru aflarea belșugului (ex: acesta se punea sub o piatră și dacă era invadat de gângănii, era semn de belșug la păsările de curte; firul de mărțișor se lega de un pom pentru rod).

La bulgari, legatul marteniței de crengile unor copaci din apropierea locurilor sfinte au rol de pomenire a morților sau de exprimare a unor dorințe (vom discuta cu altă ocazie despre pomii dorințelor din spațiul balcanic și oriental). 

Ivanovo (bisericile săpate în stâncă), Bulgaria

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s