Maslenița la rușii – lipoveni


În anul 2016 Săptămâna Masleniței este între 7 și 13 martie.

Puteți citi mai multe informații despre Săptămâna Brânzei la populațiile din Dobrogea în articolul File din calendarul popular. Săptămâna Albă

Săptămâna dinaintea Lăsatului de Sec de Brânză se numește la rușii – lipoveni Maslenița (termen derivat din maslo care înseamnă unt, ulei). Este o ultimă ocazie de manifestare a cântului, a veseliei expansive și a poftelor gastronomice, înaintea unui post lung și sever. Conform cutumelor religioase, în timpul Postului Mare, în afara zilelor de sâmbătă, duminică și a celor cu sărbători, este permisă numai mâncarea fără ulei: luni, miercuri și vineri – hrană uscată, marți și joi – hrană caldă. Se mănâncă pește de Bunavestire și Florii.

Sărbătoare cu origini vechi – slave dedicate întâmpinării primăverii, Maslenița conține aspecte ale cultului strămoșilor, ale celui agricol și familial. Până în secolul al XX-lea se practicau elemente de erotică sacrală, legate de magia fertilității. Despre caracterul familial – gentilic mărturisesc denumirile zilelor sărbătorii: vineri – serile soacrei, sâmbăta – șezătorile cumnatei. De cultul strămoșilor sunt legate obiceiurile din ultima zi a masleniței. În Duminica iertărilor, clătitele (blinî), mâncare rituală de pomenire la slavii de răsărit, sunt nelipsite. Biserica ortodoxă a legat acestă perioadă cu caractere precreștine la origini de calendarul pregătirilor pentru postul pascal. (a se vedea IVANOV, Andrei, Dicționar religios rus – român)

Deși apar diferențieri locale (citiți descrierea obiceiurilor de Masleniță realizată de Iuliana Timofte), toate aceste acte și gesturi ritualice sunt răspunsuri la nevoia ancestrală de chemare a soarelui (de exemplu, dansul horovod  – circular sau nu – are un simbolism solar) și de asigurare a căsătoriei și fecundității. De altfel, invocarea solară era punctul central al tradițiilor de Lăsata Secului și la români, aromâni, bulgari sau grecii din Izvoarele (prin aprinderea focurilor pe dealuri).

În continuare puteți vedea câteva imagini de la Maslenița na Kamenka (Maslenița de la Carcaliu) din anul 1994, deci de acum 22 de ani. Satul era plin de culoare, cu oameni voioși, participanți sau spectatori la horovod, fetele țineau prăjini decorate cu batiste în vârf și cântau melodii specifice. Iar cel mai important lucru este că toată această manifestare se realiza în mod natural, fără indicații scenografice, cu alte cuvinte era un obicei viu și nu un spectacol regizat.

O secvență importantă din Duminica Iertărilor / Duminica Lăsatului de Sec de Brânză / Sâropustnaia Nedelea este masa colectivă (de neam), la care nu lipsesc copturile (blinî, pirașki, plăcinte cu brânză etc.) și ouăle. Desfășurarea ospățului prezintă câteva momente – cheie precum: închinarea la icoane în momentul intrării în casă, rugăciunile, servirea bucatelor, iar la final, cererea iertării de la gazde, pecetluită cu sărutul triplu al obrazului acestora. Astfel toți intră în post curați și împăcați. 

Bibliografie:

  • IVANOV, Andrei, Dicționar religios rus – român, București, Editura Bizantină, 2003, 456 p.
  • Site-ul CRLR

5 gânduri despre “Maslenița la rușii – lipoveni

  1. Pingback: Recomandăm simplu-autentic-pur | MEAP Tulcea - un blog de muzeu prietenos :)

  2. Pingback: Raportul WordPress pentru 2014 | MEAP Tulcea - un blog de muzeu prietenos :)

  3. Pingback: File din calendarul popular: Lăsatul Secului de Brânză | Asociația pentru Transformarea prin Educație a Deltei Dunării

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s