6 mai – Hâdârlezul la turci și tătari

Hâdârlez-ul (Hîdîrlez, Kîdîrlez, Kădărlez), celebrat în fiecare an la 6 mai, este sărbătoarea renaşterii naturii şi a trecerii la anotimpul cald. Această sărbătoare preislamică îşi are originile în cultul dualităţii şi celebrării reîntoarcerii la viaţă. După legendă, cei doi fraţi gemeni Hăzăr şi Iliaz, au fost alungaţi din Cer de către Creator şi au primit dreptul de a se întâlni, o singură dată pe an (în ziua de Hâdârlez), unul devenind stăpânul Pământului şi celălalt al Cerului. Aceştia au fost consideraţi patronii astronomici ai vieţii umane. 

În mentalitatea tradiţională a populaţiei musulmane din Dobrogea, cei doi eroi legendari apar drept doi sfinţi – Hăzăr şi Kasăm, care se întâlneau în această zi pentru a anunţa sosirea primăverii. Sărbătoarea marchează începutul anului agricol, trecerea la anotimpul cald şi implică practicarea unor gesturi ritualice: rostogolirea prin iarbă – ca toate relele să se ducă pe duşmani; săritul peste foc – să se cureţe totul de ce este rău; lăsatul hainelor afară pentru ca cei doi sfinţi în timpul nopţii (de 5 spre 6 mai) să le biciuiască şi posesorul hainelor să fie scăpat de rele; cunoasterea ursitului şi a viitorului de către tinerele fete. Sărbătoarea care aducea în prim plan riturile de fertilitate, implica şi miturile moşilor şi ale strămoşilor, prin pomenirea străbunilor (comemorarea acestora la cimitir).

Gestul ritualic al aflării viitorului fetelor nemăritate consta în următoarele manifestări ritualice: în noaptea dinspre 5 spre 6 mai fetele umpleau o căldare cu apă în care aruncau diverse podoabe. De Hâdârlez, fetele scoteau din apă câte o podoabă și în raport de aceasta, se ghicea viitorul tinerei (erau cărți de poezii de factură populară speciale pentru acest eveniment).

Alte evenimente din județul Tulcea (6 mai): hramul localităților Murighiol și Sfântu Gheorghe, Curbanul la grecii din Izvoarele