Creație din drag de tradiție ’14 – ’15: creațiile elevilor coordonați de doamna Marilena Luciu


Participant: Maria Dragomir, clasa a IV-a, Clubul Copiilor Medgidia, jud. Constanța

Coordonator: Marilena Luciu

Secţiunea 11: În seara de Ajun

În seara de Ajun

Era Ajunul Crăciunului şi un ger cumplit. Steluţele argintii cădeau neîncetat, acoperind cătunul. Zăpada cristalină părea un lan de diamante strălucitoare.

Prin nămeţi şi frig, doi copii, un băieţel şi o fetiţă, au plecat la colindat împreună cu mama lor, pentru a vesti naşterea Domnului. Ajunşi lângă o casă, întreabă omul pe care-l văd în faţa uşii:

– Primiţi cu Steaua?

– Da, sigur, intraţi înăuntru, să vă încălziţi!

Copiii îşi spun colindul, iar unul dintre cei de faţă întreabă:

– Cum de aveţi curajul să colindaţi pe gerul acesta? Mulţi preferă să stea acasă, la căldură.

– Suntem îmbrăcaţi gros, nu ne e frig. Şi-apoi, dacă niciun copil nu mai vesteşte naşterea Domnului şi nu se aud glasuri cristaline de copii cântând şi urând, satul nostru va rămâne trist de sărbători.

– Foarte adevărat, ai mare dreptate, răspunse omul, gânditor.

– Haideţi acasă, m-a biruit frigul de tot, le spuse apoi mama. Mai colindaţi şi mâine, de Crăciun. La revedere!

– La revedere, Crăciun fericit! le urară gazdele, impresionate nu atât de felul în care şi-au spus colinda, cât de vorbele copilului.

Târziu, când au ajuns acasă, copiii au găsit sub brad multe cadouri de la Moş Crăciun şi s-au bucurat foarte tare. Casa lor cu siguranţă nu a fost tristă în acele zile sfinte.

Participant: Raul Pâțea, clasa a IV-a, Clubul Copiilor Medgidia, jud. Constanța

Coordonator: Marilena Luciu

Secţiunea 11: Colinde de Crăciun

Colinde de Crăciun

 

Cu toţii azi am plecat

Să vestim naşterea Lui,

Naşterea Domnului;

Drumul ni s-a luminat.

 

La Betleem pruncul sfânt

Azi se naşte pe pământ

Şi cu toţi ne bucurăm,

Pe la case colindăm.

 

E seara, în fiecare casă,

Când cu toţii stăm la masă,

Lângă bradul luminat,

Cu podoabe încărcat.

 

E seara sfântă de Crăciun,

Când dăm ce avem mai bun,

Când colindele, mereu,

Ni-L aduc pe Dumnezeu.

Participant: Cristiana Vlădăreanu, clasa a IV-a, Clubul Copiilor Medgidia, jud. Constanța

Coordonator: Marilena Luciu

Secţiunea 11: Colinde, colinde…

Colinde, colinde…

Ador tradiţia sărbătorilor de iarnă, flori de gheaţă ţesute de Ger la ferestre, cu fulgi dansând peste covorul alb de nea şi în casă cu brad împodobit, masă bogată şi glasuri de copii colindând pe la uşi!

Colindele sunt foarte vechi, îndrăgite şi păstrate de la an la an de români, pentru că sunt cântece care amintesc de naşterea Domnului şi de obiceiurile agricole şi care conţin urări de belşug, noroc şi voie bună. Din timpuri uitate, grupuri de copii şi tineri, dar şi de adulţi în unele locuri, merg din casă-n casă în zilele de Ajun, de Crăciun şi de Anul Nou pentru a cânta, uneori pe diferite voci, alteori şi cu instrumente muzicale, şi pentru a ura gazdelor un Crăciun şi un An Nou fericit. La ţară, înainte, se începea de la casele oamenilor de vază din sat: primarul, învăţătorul, preotul. Nimeni nu trebuia însă uitat, căci se credea că celor rămaşi necolindaţi nu le va merge bine în anul care vine.

Colindele ne amintesc de sărbătoarea creştină a naşterii pruncului sfânt, ne amintesc să fim mai buni, mai generoşi, mai aproape de Dumnezeu dar şi de oameni. Ele au o semnificaţie religioasă, sunt un fel de purificare şi pentru colindători şi pentru cei colindaţi, de aceea tradiţia ne cere să primim cu drag colindătorii şi să-i răsplătim cu nuci, covrigi, cozonac, mere, portocale, bomboane şi bănuţi. Chiar dacă în zilele noastre se oferă mai mult bani în loc de dulciuri şi fructe, banii sunt tot un fel de răsplată a celor care vor să păstreze tradiţia şi să ureze oamenilor sărbători fericite, înfruntând frigul şi aducând zâmbete şi dorinţe de mai bine. Colindele sunt cântece sfinte, căci vestesc naşterea lui Iisus sau vorbesc despre diferite momente legate de naşterea Lui, iar cele de Anul Nou vorbesc despre speranţele pe care fiecare le are într-o viaţă mai bună, cu noroc, sănătate, belşug pe ogoare şi pe masă.

Ascultate de oameni pe pământ şi de îngeri în cer, colindele sunt dovada că facem parte dintr-o comunitate unită, în care nimeni nu este uitat, în care fiecare simte că petrece alături de mulţi alţii zilele minunate din timpul sărbătorilor. Şi mai important, ele sunt un fel de legătură între cer şi pământ, căci colindătorii, spune cântecul, „îl aduc pe Dumnezeu“ în fiecare casă.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s