Să numărăm până la 10 în limbile care se sting


Tapani Salminen a realizat o analiză a situației limbilor și dialectelor în pericol de extincție în Cartea Roșie a limbilor și dialectelor în pericol din Europa, publicată de UNESCO. Unele date statistice se referă la recensăminte din anii 1989, deci situația poate că este și mai dramatică, iar multe dintre limbile încadrate ca aproape dispărute astăzi să nu mai existe fizic. 

Și România figurează printre țările cu limbi periclitate (tătara crimeană, nohai, găgăuza, meglena, aromâna, posibil rusina). Pentru că pe 26 septembrie este Ziua Europeană a Limbilor vă provoc să încercați să numărați de la 1 până la 10 într-o limbă minoritară, de ce nu chiar dispărută. Dacă știți să numărați în aromână, meglenă sau chiar nornă, ajutați-ne să completăm lista de mai jos. Hai să numărăm până la 10 în limbile bătrânului continent care se sting!

Limbi și dialecte uralice:

Saami de Sud: serios periclitată (Suedia, Norvegia): câțiva copii învață limba, dar probabil nu o vor folosi în mod activ; numărul vorbitorilor: câteva sute

1 – akte; 2 – göökte; 3 – golme; 4 – nieljie; 5 – vïjhte; 6 – govhte; 7 – tjïhtjie; 8 – gaektsie; 9 – uktsie; 10 – luhkie

Saami Ume: aproape dispărută în Suedia, dispărută în Norvegia: niciun copil vorbitor; vârsta medie a celor mai tineri vorbitori este de 60 de ani; sub 20 de vorbitori

1 – akte; 2 – guökte; 3 – gulbme; 4 – nilje; 5 – vijhte; 6 – guvhte; 7 – tjijtje; 8 – gaktse; 9 – åktse; 10 – lúhke

Saami Pite/Arjeplog: aproape dispărută în Suedia, dispărută în Norvegia: niciun copil vorbitor; vârsta medie a celor mai tineri vorbitori este de 60 de ani; sub 20 de vorbitori

1 – akttá / ákkta; 2 – guoktte / guäktte; 3 – gålbmå; 4 – nällje / näl’jje; 5 – vihtta / vihta; 6 – guhtta / guhta; 7 – gietjav; 8 – gákttse / gákktse; 9 – åkktse; 10 – lågev

Saami Lule: serios periclitată (Suedia, Norvegia): câțiva copii învață limba, dar probabil nu o folosi în mod activ; numărul vorbitorilor: 2000

1 – akta; 2 – guokta; 3 – gålmmå; 4 – niellja; 5 – vihtta; 6 – guhtta; 7 – gietjav; 8 – gáktsa; 9 – aktse; 10 – lågev

Saami de Nord: în pericol (Suedia, Norvegia, Finlanda), dispărută (Rusia): copii învață limba și pot deveni vorbitori activi; numărul vorbitorilor este de câteva mii în Suedia, peste 20000 în Norvegia și circa 1600 în Finlanda

1 – okta; 2 – guokte; 3 – golbma; 4 – njeallje; 5 – vihtta; 6 – guhhta; 7 – čieža; 8 – gávcci; 9 – ovcci; 10 – logi
Saami Inari: serios periclitată (Finlanda): foarte puțini copii învață limba, dar probabil nu o folosi în mod activ; numărul vorbitorilor: 300

1 – ohtâ; 2 – kyehti; 3 – kulmâ; 4 – nelji; 5 – vittâ; 6 – kuttâ; 7 – čiččâm; 8 – käävci; 9 – oovce; 10 – love

Saami Kemi: dispărută (ultima dată vorbită în  arealurile Sodankylä și Kuolajärvi din provincia finlandeză Laponia)

1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 

Saami Skolt: serios periclitată (Finlanda), aproape dispărută (Rusia), dispărută (Norvegia): în Finlanda, câtiva copii învață limba, dar probabil nu o folosi în mod activ, numărul vorbitorilor: 300; în Rusia: niciun copil nu mai învață limba,  numărul vorbitorilor: 20

1 – õhtt; 2 – kue’htt / kuåhht; 3 – koumm / koum; 4 – nellj; 5 – viit; 6 – kutt; 7 – čiččâm; 8 – kääu’c; 9 – ååu’c / ååhh’c; 10 – lååi / låå’k
Saami Akkala/Babino: aproape dispărută (Rusia): niciun copil nu mai învață limba,  numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 8; câțiva membri vorbesc Kildin Saami, însă cei mai mulți utilizează rusa

1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 

Saami Kildin : serios periclitată (Rusia): probabil niciun copil vorbitor; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 800

1 – ōxxтэ; 2 – куxxт; 3 – кōллм; 4 – нēлльй; 5 – выдт; 6 – кудт; 7 – кыджемь; 8 – кāххц; 9 – аххц; 10 – лоагкь

Saami Ter: aproape dispărută (Rusia): niciun copil nu mai învață limba, numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 6; câțiva membri vorbesc Kildin Saami, însă cei mai mulți utilizează rusa

1 – ахт/акт; 2 – кыхт/кыкт; 3 – колм; 4 – ниэлье; 5 – выдт; 6 – кудт; 7 – кыджем; 8 – кахцэ; 9 – ахцэ; 10 – логке
Livoniana: aproape dispărută (Letonia): niciun copil vorbitor; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 35 vorbitori activi
1 – ikš; 2 – kakš; 3 – kuolm; 4 – nēļa; 5 – vīž; 6 – kūž; 7 – seis; 8 – kōdõks; 9 – īdõks; 10 – kim
Votica/vodskij/vadja/vatja: aproape dispărută (Rusia): niciun copil vorbitor; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: cel mult 50; idiolectele sunt puternic contaminate de ingriană, finlandeză și rusă

1 – ühs; 2 – kahs; 3 – kem; 4 – nellä; 5 – vīsi; 6 – kūsi; 7 – seitsē; 8 – kahesā; 9 – ühesǟ; 10 – tšümmē

Ingriana/izhorskij/ isuri/ inkeroinen: serios periclitată (Rusia): niciun copil vorbitor; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 302 (după recensământul din 1989); cele mai multe idiolecte sunt contaminate de finlandeză și rusă

1 – üks; 2 – kaks; 3 – kold; 4 – neljä; 5 – viis; 6 – kuus; 7 – seitsemän; 8 – kaheksan; 9 – üheksän; 10 – kümmenän

Careliana: periclitată (Rusia), serios periclitată (Finlanda): în Finlanda niciun copil vorbitor, în Rusia câtiva copii învață limba, dar probabil vor deveni vorbitori fluenți de rusă; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: în Finlanda câteva mii, în Rusia probabil 35000

1 – yksi; 2 – kakši; 3 – kolme; 4 – neljjä; 5 – viizi; 6 – kuuǯi; 7 – seiččemän; 8 – kahekšan; 9 – yhekšän; 10 – kymmenen

Olonețiana/livvi/careliana de Oloneț: periclitată (Rusia), serios periclitată (Finlanda): în Finlanda niciun copil vorbitor, în Rusia câtiva copii învață limba, dar probabil vor deveni vorbitori fluenți de rusă; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: în Finlanda câteva mii, în Rusia probabil 25000

1 – üksi; 2 – kaksi; 3 – kolme; 4 – n’elli; 5 – viizi; 6 – kuuzi; 7 – seichchie; 8 – kaheksa; 9 – ükeksä; 10 – kümmene

Ludiana/ liüdi: serios periclitată (Rusia): câtiva sau niciun copil vorbitor; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 5000

1 – üks; 2 – kaksh; 3 – kolme; 4 – njelj; 5 – viish; 6 – kuush; 7 – seittjsheme; 8 – kaheksa; 9 – üheksa; 10 – küme

Vepsa (vepsa nordică, vepsa centrală, vepsa sudică): serios periclitată (Rusia): în câteva sate unii copii mai învață limba, dar probabil nu vor deveni vorbitori activi; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 6355 (după recensământul din 1989)

1 – üks’; 2 – kaks’; 3 – koume; 4 – nelli; 5 – viž; 6 – kuz’; 7 – seiččeme; 8 – kahca; 9 – ühesa; 10 – kümne

Erzya (dialect al mordvinei): periclitată (Rusia, în special Republica Mordvină): destul de mulți copii învață limba, dar probabil foarte puțini vor deveni vorbitori activi; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 500000

1 – veyke; 2 – kavto; 3 – kolmo; 4 – nile; 5 – vete; 6 – koto; 7 – sisem; 8 – kavkso; 9 – veykse; 10 – kemen’

Moksha (dialect al mordvinei): periclitată (Rusia, în special Republica Mordvină): destul de mulți copii învață limba, dar probabil foarte puțini vor deveni vorbitori activi; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 250000

1 – fkä; 2 – kafta; 3 – kolma; 4 – nyilyä; 5 – vetyä; 6 – kota; 7 – syisyem; 8 – kafksa; 9 – veyksa; 10 – kemeny

Mari de Vest (variantă a limbei mari): serios periclitată (Rusia): câțiva copii vorbitori; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: sub 50000

1 – ikmI; 2 –kokmI ; 3 –kImIm ; 4 – nÏlIm; 5 – vÏzIm; 6 – kudIm; 7 – shÏmIm; 8 – kändakshI; 9 – ÏndekshI; 10 –lu 

Mari de Est (variantă a limbei mari): periclitată (Rusia): destul de mulți copii învață limba, și unii dintre ei pot deveni vorbitori activi; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 500000

1 – ikte; 2 – koktIt; 3 – kumIt; 4 – nIlIt; 5 – vizIt; 6 – kudIt; 7 – shImIt; 8 –kandashe ; 9 – indeshe; 10 – lu

Udmurta: periclitată (Rusia): destul de mulți copii învață limba, dar foarte puțini pot deveni vorbitori activi; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 520101 (după recensământul din 1989)

1 – odïg; 2 – kIk; 3 – kuin’; 4 – n’Il’; 5 – vit’; 6 – kuat’; 7 – siz’Im; 8 – t’amIs; 9 – ukmIs; 10 – das

Permiaca/komi-permiaca: periclitată (Rusia): destul de mulți copii învață limba, dar doar unii dintre ei vor deveni vorbitori activi, în zonele rurale; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 106531 (după recensământul din 1989)

1 – ötek; 2 – kIk; 3 – kuim; 4 – nyol’; 5 – vit; 6 – kvat’; 7 – sizim; 8 – kIkyamIs; 9 – ökmIs; 10 – das

Komi/ziriana/komi-ziriana: periclitată (Rusia): destul de mulți copii învață limba, dar doar câțiva vor deveni probabil vorbitori activi; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 242515 (după recensământul din 1989)

1 – ötik; 2 – kIk; 3 – kuim; 4 – nyol’; 5 – vit; 6 – kvayt; 7 – sizim; 8 – kökyamIs; 9 – ökmIs; 10 – das

Limbi și dialecte indo – europene

Polaba/Slavona de pe Elbe (limbă slavă vestică): dispărută (Germania)
1 – janü; 2 – dåvo; 3 – tåri; 4 – citêr; 5 – pa,t; 6 – sist; 7 – sidêm; 8 – visêm; 9 – diva,t; 10 – disa,t (actualizat 26.09.2013)
Slovinciana (limbă slavă vestică): dispărută (pe la 1900, Polonia)
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Cașubiana (limbă slavă vestică): serios periclictată (Polonia): câțiva copii vorbitori; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: câteva mii
1 – jeden; 2 – dva; 3 – tr^ë; 4 – shtërë; 5 – pjin’c; 6 – shesc; 7 – sétmë; 8 – woesmë; 9 – dzevjin’c; 10 – dzesin’c (actualizat 26.09.2013)
Sorba de jos (limbă slavă vestică): periclitată (Germania): câțiva copii învață limba, dar probabil nu vor deveni vorbitori activi; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: probabil sub 10000
1 – jaden; 2 – dwa; 3 – ts’o; 4 – styrjo; 5 –pês’ ; 6 – sêsc’; 7 – sedym; 8 – wosym; 9 – z’ewjes’; 10 – z’ases’ (actualizat 26.09.2013) 
Sorba de sus (limbă slavă vestică): periclitată (Germania): câțiva copii învață limba, dar probabil nu vor deveni vorbitori activi; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: probabil 20000
1 –jedyn ; 2 – dwaj; 3 – tr^i; 4 – shtyri; 5 – pjec’; 6 – shêsc’; 7 – sydom; 8 – wosom; 9 – dz’ewjec’; 10 – dz’esac’ (actualizat 26.09.2013) 
Rusina/ruteana/carpato-ruteana (limbă slavă sud – estică): periclitată (Ucraina), serios periclitată (Slovacia), nedeterminat (România): câțiva copii învață limba, dar probabil nu vor deveni vorbitori activi; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: în Slovacia probabil 100000, în Ucraina câteva sute de mii.
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Prusaca veche (limbă baltică vestică): dispărută (din secolul al XVII-lea)
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Frizona sau frisiana vestică/ frysk (limbă germanică vestică): periclitată (Olanda): destul de mulți copii învață limba, dar probabil vor deveni vorbitori activi de olandeză; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 700000
1 – ien; 2 – twa; 3 – trije; 4 – fjouwer; 5 – fiif; 6 – seis; 7 – sân; 8 – acht; 9 – njoggen; 10 – tsien
Frizona sau frisiana estică/frisiana de  Saterland (limbă germanică vestică): serios periclitată (Germania): probabil niciun copil vorbitor; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: probabil sub 1000; toate idiolectele sunt puternic contaminate de germană
1 – aan; 2 – twæi; 3 – træi; 4 – fjauer; 5 – fieuw; 6 – sæks; 7 – sogen; 8 – oachte; 9 – njugen; 10 – tjoon
Frizona sau frisiana nordică (limbă germanică vestică): serios periclitată (Germania), dispărută (Danemarca): câțiva copii învață limba, dar doar câțiva devin vorbitori activi; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: aproximativ 10000, dar doar dialectul Ferring din Föhr și Amrum este folosit activ; cele mai multe idiolecte sunt puternic contaminate de germană
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Cimbriana (limbă germanică vestică): periclitată (Italia): câțiva copii învață limba, dar nu se știe dacă devin vorbitori activi; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: câteva mii
1 – òan; 2 – zbeen; 3 – drai; 4 – viar; 5 – vüf; 6 – sèks; 7 – siban; 8 – acht; 9 – naün; 10 –zègan 
Norna (limbă germanică nordică): dispărută (ultima dată vorbită în Insulele Shetland, de unde a dispărut prin anii 1880)
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Gotica (limbă germanică estică): dispărută (ultima dată vorbită în Crimeea, Ucraina, de unde a dispărut din secolul al XVIII-lea)
1 – ains; 2 – twai; 3 – þreis; 4 – fidwor; 5 – fimf; 6 – saíhs; 7 – sibun; 8 – ahtau; 9 – niun; 10 – taíhun
Galica irlandeză (limbă celtică): periclitată (Irlanda), dispărută (Irlanda de Nord): câtiva copii învaţă limba, dar poate nu vor ajunge vorbitori activi; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: posibil sub 20000
1 – aon; 2 – dó; 3 – trí; 4 – ceathair; 5 – cúig; 6 – sé; 7 – seacht; 8 – ocht; 9 – naoi; 10 – deich
Galica Manx (limbă celtică): dispărută (ultimul vorbitor a murit în 1974, pe Insula Man)
1 – nane; 2 – jees/daa; 3 – tree; 4 – kiare; 5 – queig; 6 – shey; 7 – shiaght; 8 – hoght; 9 – nuy; 10 – jeih
Galica scoţiană (limbă celtică): periclitată (Scoţia): câtiva copii învaţă limba, dar poate nu vor ajunge vorbitori activi; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: între 20000 – 30000 vorbitori activi
1 – aon; 2 – dà/dhà; 3 – trì; 4 – ceithir; 5 – còig; 6 – sia; 7 – seachd; 8 – ochd; 9 – naoi; 10 – deich
Velşa/Cymraeg (limbă celtică): periclitată (Wales), serios periclitată (Anglia): mulţi copii învaţă limba şi există speranţe că limba va fi revitalizată; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: cifrele oficiale indică 550000
1 – un; 2 – dau (m) dwy (f); 3 – tri (m) tair (f); 4 – pedwar (m) pedair (f); 5 – pum(p); 6 – chwe(ch); 7 – saith; 8 – wyth; 9 – naw; 10 – deg
Cornişa (limbă celtică): dispărută (la moartea ultimului vorbitor, în Cornwall, 1777), referirile contemporane la vorbitorii de limbă cornişă se leagă de fapt la limba artificială, bazată pe prima, denumită cornică
1 – onan, onen; 2 – dew (m) diw (f); 3 – tri (m) teyr (f); 4 – peswar (m) peder (f); 5 – pymp; 6 – hwegh; 7 – seyth; 8 – eth; 9 – naw; 10 – deg
Bretona (limbă celtică): serios periclitată (Franţa): câtiva copii învaţă limba, dar majoritatea nu o mai vorbesc din timpul şcolii; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 500000
1 – unan; 2 – daou (m) div (f); 3 – tri (m) teir (f); 4 – pevar (m) peder (f); 5 – pemp; 6 – c’hwec’h; 7 – seizh; 8 – eizh; 9 – nav; 10 – dek
Asturiana (limbă ibero – romanică): periclitată (Spania): câţiva copii învaţă limba, dar majoritatea devin fluenţi de spaniolă şi probabil nu vor deveni vorbitori activi
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Leoneza/mirandeza în Portugalia (limbă ibero – romanică): serios periclitată (Spania): în Spania câtiva copii s-ar putea să înveţe limba, dar devin vorbitori fluenţi de spaniolă; în Portugalia limba este ceva mai folosită (10000 vorbitori)
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Aragoneza (limbă ibero – romanică): periclitată (Spania): câţiva copii învaţă limba, dar majoritatea devin vorbitori fluenţi de spaniolă; numărul vorbitorilor, membri ai unui grup etnic: 30000 (statistică din 1989)
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Mozaraba (limbă ibero – romanică): dispărută (sudul Spaniei)
1 – uno; 2 – dox; 3 – trex; 4 – quatro; 5 – chinco; 6 – xaix; 7 – xebte; 8 – oito; 9 – nove; 10 – diex
Gascona (limbă occitano – romanică): periclitată (Spania), serios periclitată (Franța): în Franța, doar câțiva copii învață limba, dar probabil niciunul nu va deveni vorbitor activ, în Spania situația este mai bună;
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Languedoca (limbă occitano – romanică): serios periclitată (Franța): foarte puțini copii învață limba și probabil niciunul nu va deveni vorbitor activ
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Auvergnata (limbă occitano – romanică): serios periclitată (Franța): foarte puțini copii învață limba și probabil niciunul nu va deveni vorbitor activ
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Occitana lemousină (limbă occitano – romanică): serios periclitată (Franța): foarte puțini copii învață limba și probabil niciunul nu va deveni vorbitor activ
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Provensala (limbă occitano – romanică): periclitată (Franța, Italia): în Franța, probabil anumiți copii învață limba, dar posibil că nu vor deveni vorbitori activi, în Italia limba este mai mult vorbită
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Valona (limbă galo – romanică): periclitată (Belgia), serios periclitată (Franța), dispărută (Luxemburg): în Belgia, câțiva copii învață limba și este improbabil că vor deveni vorbitori activi, în Franța probabil că niciun copil nu mai învață limba, în Luxemburg ultimul vorbitor a murit în anii 1970
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Franco – provensala (limbă galo – romanică): potențial periclitată (Italia), periclitată (Franța, Elveția): în Franța câțiva copii învață limba, dar nu sunt șanse să devină vorbitori activi, în Elveția situația este puțin mai bună, în Italia limba este destul de folosită
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Reto – romana: periclitată (Elveția): mulţi copii învaţă limba, dar cei mai mulţi vor deveni fluenţi ai germanei; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: 65000
1 – in (m) ina (f); 2 – dus (m) duas (f); 3 – trais; 4 – quatter; 5 – tschintg; 6 – sis; 7 – set; 8 – otg; 9 – nov; 10 – diesch (în dialectul Grischun)
Ladina (limbă reto – romanică): periclitată (Italia): mulţi copii învaţă limba, dar unii renunţă a o mai vorbi din timpul şcolii; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: între 10000 – 20000
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Friulana (limbă reto – romanică): periclitată (Italia): mulţi copii învaţă limba, dar unii renunţă a o mai vorbi din timpul şcolii; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: maxim 350000
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Sardă galureză (limbă romanică): periclitată (Italia – nord – estul Sardiniei): mulţi copii învaţă limba, dar unii renunţă a o mai vorbi din timpul şcolii; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: maxim 100000
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Sardă logudoreză (limbă romanică): periclitată (Italia – centrul Sardiniei): mulţi copii învaţă limba, dar unii renunţă a o mai vorbi din timpul şcolii; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: maxim 500000
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Sardă campidaneză (limbă romanică): periclitată (Italia – sudul Sardiniei): mulţi copii învaţă limba, dar unii renunţă a o mai vorbi din timpul şcolii; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: maxim 500000
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Sardă sasareză (limbă romanică): (Italia – nord – vestul Sardiniei): mulţi copii învaţă limba, dar unii renunţă a o mai vorbi din timpul şcolii; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: maxim 100000
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Istriota:  (limbă romanică): serios periclitată (Croaţia): probabil niciun copil vorbitor; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: sub 1000
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Dalmatica (limbă romanică): dispărută (Croaţia)
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Istro – româna (limbă romanică): serios periclitată (Croaţia): probabil puţini copii vorbitori; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: până în 1500
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Aromâna/macedo-româna (limbă romanică): periclitată (Grecia, Macedonia, Bulgaria, România): număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: 50000 în Grecia; 10000 în Albania; 50000 în Macedonia, 40,000 in Bulgaria; estimativ 26000 în România
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Meglena/megleno-româna (limbă romanică): serios periclitată (Grecia, România): posibil câţiva copii vorbitori; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: estimativ 5213
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Tsakoniana (limbă greacă): serios periclitată (Grecia): câţiva copii învaţă limba, dar majoritatea renunţă a o mai vorbi din timpul şcolii; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic:  probabil 300
1 – éna; 2 – dhíu; 3 – chía; 4 – tésera; 5 –pénde ; 6 – ékse; 7 –eftá ; 8 – oxtó; 9 – enía; 10 – dhéka  – grafie latină (actualizat 26.09.2013)

Limbi și dialecte turcice 

Ciuvașa (limbă turcică): periclitată (Rusia): câţiva copii învaţă limba, doar puţini este posibil să devină vorbitori activi; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: 1408218 (recensământ rusesc din 1989)
1 – pêr; 2 – ik; 3 – vis’; 4 – tâvat; 5 – pilêk; 6 – ult; 7 – s’ich; 8 – sakâr; 9 – tâkhâr; 10 – vun
Karaima (limbă turcică): serios periclitată (Ucraina, Lituania): probabil niciun copil nu mai învaţă limba; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: 503 (recensământ rusesc din 1989)
1 – bir; 2 – eki; 3 – its; 4 – dyert; 5 – bes; 6 – alti; 7 – yedi; 8 – segiz; 9 – toghuz; 10 – on
Bașkira (limbă turcică): periclitată (Rusia): mulţi copii învaţă limba, dar cei mai mulţi vor deveni fluenţi de tătară sau rusă; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: 1047723 (recensământ rusesc din 1989)

1 – бер (ber); 2 – ике (ike); 3 – өс (ôs); 4 – дүрт (dùrt); 5 – биш (biš); 6 – алты (alty); 7 – ете (ete); 8 – һигеҙ (ḥigeẓ); 9 – туғыҙ (tuġyẓ); 10 – ун (un)

 
Tătara crimeană (limbă turcică): serios periclitată (Ucraina, Bulgaria, România – Dobrogea): un număr mic de copii învaţă limba şi doar câţiva vor deveni vorbitori activi; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic:  251537 (recensământ rusesc din 1989), 6000 în Bulgaria (în 1990)
1 – bir; 2 – eki; 3 – uch’; 4 – dyort; 5 – besh; 6 – alti; 7 – yedi; 8 – sekiz; 9 – dok`uz; 10 – on
Nohai (limbă turcică): periclitată (Rusia, Ucraina, Dobrogea – România): câţiva copii învaţă limba, dar puţini este posibil să devină vorbitori activi; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: 67591 (recensământ rusesc din 1989)
1 – bir; 2 – eki; 3 – üsh; 4 – dört; 5 – bes; 6 – alti; 7 – yeti; 8 – segiz; 9 – togiz; 10 – on
Găgăuza (limbă turcică): periclitată (Republica Moldova; găgăuza maritimă: coasta Bulgariei spre România; găgăuza macedoneană: în sud – estul Macedoniei; surgucă: Turcia; gajal: Deli Orman – Bulgaria): câţiva copii învaţă limba, dar nu foarte mulţi vor deveni vorbitori activi; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: 172957 conform recensământului rusesc din 1989; 12000 găgăuzi maritimi în Bulgaria (în 1990); 4000 găgăuzi macedoneni, 7000 surguci
1 –bir ; 2 –iki ; 3 – üch; 4 – dört; 5 – besh; 6 – alti; 7 – yedi; 8 – sekiz; 9 – dokuz; 10 – on

Alte limbi și dialecte

Kalmîca (limbă mongolă): periclitată (Rusia): câţiva copii învaţă limba, dar majoritatea probabil nu vor deveni vorbitori activi; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: 156386 (după recensământul din 1989)
1 – negn; 2 – xoyr; 3 – hurvn; 4 – dörvn; 5 – tavn; 6 – zurhan; 7 – dolan; 8 – neemn; 9 – yisn; 10 – arvn
Araba cipriotă (limbă arabică): serios periclitată (Cipru): puţini copii învaţă limba, dar vor deveni mai activi în limba greacă; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: 2000
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Basca: periclitată (Spania, Franţa): în Spania, mulţi copii învaţă limba, dar majoritatea devin vorbitori fluenţi de spaniolă, în Franţa doar câţiva copii învaţă limba şi probabil niciunul nu va deveni vorbitor activ; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: în Spania: 890000, în Franţa: 80000, majoritatea vârstnici
1 – bat; 2 – bi; 3 – hiru; 4 – lau; 5 – bost; 6 – sei; 7 – zazpi; 8 – zortzi; 9 – bederatzi; 10 – hamar
Romani/Ţigăneasca (limbă indo – iraniană; 7 dialecte sunt încă vorbite): periclitată: câteva milioane de vorbitori
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Idiș/iudeo – germana (limbă iudaico – germană): serios periclitată (Europa Estică şi Central – Estică): un număr mic de copii învaţă limba, dar foarte puţini vor deveni vorbitori activi
1 – ‏אײנס / eyns; 2 – צװײ  / tsvey; 3 –דרײַ / dray ; 4 – פֿיר / fir; 5  – פֿינף / finf; 6 זעקס /zeks; 7 – זיבן / zibn; 8  אַכט / akht; 9 – נײַן / nayn; 10 –  צען / tsen
Ladino/iudeo – spaniola (limbă iudaico – ibero – romanică): serios periclitată (Turcia, Israel): probabil puţini copii sau chiar niciunul nu mai învaţă limba; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: 8000 estimaţi în Turcia, probabil 100000 în Israel, dar nu ca limbă dominantă
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Șuadită/iudeo – provensala (limbă iudaico – occitano – romanică): dispărută (mulţi vorbitori au fost ucişi de germani în al Doilea Război Mondial)
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Zarfata/iudeo – franceza (limbă iudaico – galo – romanică): dispărută (mulţi vorbitori au fost ucişi de germani în al Doilea Război Mondial)
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Italchiana/iudeo – italiana (limbă iudaico – italo – romanică): aproape dispărută (Italia, Corfu): niciun copil nu mai învaţă limba
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Yevanica/iudaico – greaca (limbă iudaico – greacă): aproape dispărută (Israel): niciun copil nu mai învaţă limba; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: după un raport din 1971, posibil 35 în Israel, 15 în SUA
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Krimchak/tătara iudaico – crimeană (limbă iudaico – turcică): aproape dispărută (disperat în Asia Centrală): niciun copil nu mai învaţă limba
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Croata burgenlandeză (dialect al croatei, vorbit în diaspora): periclitată (Austria): probabil câţiva copii mai învaţă limba, dar probabil că nu vor deveni vorbitori activi; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: în 1970 erau 28000
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Croata moliziană (dialect al croatei, vorbit în diaspora): serios periclitată (Italia): puţini copii sau niciunul nu mai învaţă limba; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: 3500 după unele surse
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Catalana alghereză (dialect din diaspora al catalanei): periclitată (Italia): câțiva copii învață limba, dar posibil că nu vor deveni vorbitori activi; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: până în 30000
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Franceza din Insula Channel (dialect arhaic al francezei): serios pericilitată (Jersey): probabil niciun copil nu mai învață limba; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: 6000
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Albaneza arvanitică (dialect al albanezei Tosk): serios pericilitată (Grecia): câțiva copii mai învață limba, dar probabil nu vor deveni vorbitori activi; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: între 50000 – 140000
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Albaneza arbărașă (dialect al albanezei Tosk): pericilitată (Italia): în unele locuri, copiii învață limba, dar încetează să o mai folosească în timpul școlii; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: maxim 260000
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Greaca italiotă (dialect al limbii greacă, vorbită de diaspora): serios periclitată (Italia): probabil puțini sau niciun copil nu mai învață limba
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Greaca pontică (limbă greacă): serios periclitată (Turcia): probabil puțini sau niciun copil nu mai învață limba
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 
Trukhmena/turcmena caucaziană (un dialect al diasporei turcmene): periclitată (Rusia): probabil câțiva copii învață limba; număr de vorbitori, membri ai unui grup etnic: 18000
1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6 – ; 7 – ; 8 – ; 9 – ; 10 – 

2 gânduri despre “Să numărăm până la 10 în limbile care se sting

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s