O mireasă cum n-ai mai văzut – Mireasa pomacă


Al treilea episod din laboratorul etnologic balcanic este legat de tradițiile de nuntă de la pomaci, în special momentul gătirii miresei. Înainte de a ne începe călătoria, trebuie să încercăm să răspundem, pe rând, la mai multe întrebări elementare.

Cine sunt și unde trăiesc?

Populație cu paternitate cel puțin etnogenetică revendicată de statele în cadrul cărora aceștia trăiesc, pomacii sunt după unele accepții musulmani cu origini slave, care se găsesc în special în Bulgaria, Grecia și Turcia.  De-a lungul timpului s-au făcut referiri și la alte populații islamizate ca fiind pomaci, de exemplu în cele din Albania, Republica Macedonia sau Kosovo (așa-numiții gorani).

Ali Eminov pune în discuție în articolul Social Construction of Identities: Pomaks in Bulgaria din JEMIE 6 (2007) 2 © 2007, teoriile împărțite privind originea lor: grecii îi consideră descendenți ai triburilor trace elenizate, romanizate, slavizate și islamizate de-a lungul secolelor, aducând dovezi din antropometrie (piele închisă la culoare, ochi albaștri), bulgarii apelează la argumentul lingvistic și tradițiile creștine și precreștine întâlnite la pomaci, pe când turcii plusează pe elementul religios (islamic). Cei din urmă explică și etnominul, afirmând că populația bulgară i-a denumit pomagač (ajutor, colaborator), datorită prieteniei cu care pomacii (cel mai vechi popor turcic din Europa după specialiștii turci) i-au întâmpinat pe otomani în perioada cuceririlor.

Etnonimul însuși a căpătat conotații negative, corelat la bulgari cu termenul de sărac, astfel încât majoritatea pomacilor preferă denominarea de mahomedani sau musulmani.

Politicile naționaliste (cel puțin din Bulgaria) au determinat marginalizări, schimbări de nume cu altele bulgarizate, izolare de spațiile de rugăciune la care mergeau turcii, interzicerea portului tradițional, deportări în alte zone etc.

Drept dovadă că subiectul este inepuizabil stă vasta bibliografie, de exemplu pe pomakleaks.webs.com. Părăsim disputele ideologice pentru a aborda subiectul care ne stă în atenție: mireasa pomacă.

Nunta în Ribnovo

Simplificat, ceremonialul nupţial din satul Ribnovo (în munţii Rodopi) este următorul: în prima zi este expusă zestrea fetei în curtea casei, pentru a fi admirată de întreaga comunitate. Tot acum unghiile acesteia sunt pictate cu hena. Familiile organizează petreceri separate, la casa miresei şi la cea a mirelui. A doua zi, familia mirelui merge pe stradă cu un berbec colorat cu mere înfipte în coarne şi cu un fel de prăjini lungi de trei metri, în formă de T (bayratsi), pe care atârnă daruri din partea băiatului pentru fată şi familia acesteia.

În a treia zi are loc pictarea feţei miresei cu o pastă albă aplicată în strat gros, apoi decorată cu paiete de diferite culori şi hena. Părul îi este acoperit cu un voal roşu şi cu beteală şi multe flori. Ţinând o oglindă în mână şi cu ochii închisi, mireasa trece peste pragul casei părinteşti, pentru a-l prinde de mână pe mire. Oglinda ar proteja-o pe mireasă de deochi sau ar face legătură cu strămoşii. 

Ceremonialul împodobirii miresei este dificil de datat de etnografi. Unii dintre specialişti bulgari sunt de părere că este foarte probabil să fie o tradiţie inventată, fiind modul lor de a exprima ceea ce sunt (Margarita Karamihova, profesor asociat la Institutul de Etnografie a Academiei Bulgare de Ştiinţe). Alţii afirmă că originea pictării trebuie căutată în perioada otomană şi în tradiţiile islamice.

Antropologii au încadrat acest fenomen în categoria riturilor de iniţiere / trecere, fata devenind femeie, iar statusul social se schimbă. Conform localnicilor din Ribnovo, această acţiune se performează pentru ca tânărul, crescut în munţi şi fără experienţă de socializare, să-şi demonstreze tandreţea când va spăla faţa nevestei sale cu lapte.

© Boryana Katsarova; Mireasa este Letfe Mekerozova, satul Ribnovo – Bulgaria

© Boryana Katsarova

© Boryana Katsarova

© Boryana Katsarova; Mirele – Mustafa Talamazov

© Boryana Katsarova

© Boryana Katsarova; tinerii poartă darurile miresei

© Boryana Katsarova

© Boryana Katsarova

Deşi în descrierea următoarei fotografii se foloseşte sintagma de mireasă bulgăroaică, este posibil ca aceasta să aparţină etniei pomace, bănuţii care acoperă aproape în întregime faţa fiind înlocuiţi în perioada contemporană de paiete. 

Un caz similar de decorare a feţei miresei se întâlneşte la goranii kosovari. Citiți mai multe pe blogul Wonderful Ethnography of the World.

© Kosovo 2.0; mireasă din Donje Ljubinje, Kosovo (grupul goranilor)

2 gânduri despre “O mireasă cum n-ai mai văzut – Mireasa pomacă

  1. foarte interesant! Bettany Hughes descria, intr-un documentar despre Elena din Troia, un machiaj realizat cu o crema alba (cu plumb), rezervat femeilor de rang inalt; pe frunte, pe barbie si pe obraji apar aceleasi motive ornamentale…

  2. Pingback: O mireasă cum n-ai mai văzut: Mireasa gorană kosovară | WEW - Wonderful Ethnography of the World

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s