Festivalul de tradiții românești „Din lada de zestre”, Alba Iulia / 23 – 24 August 2013


Într-o societate în care fenomenul etno-folcloric vivant este din ce în ce mai puțin promovat, voi încerca să prezint pe acest blog, pe cât posibil, inițiative lăudabile din țară și străinătate, din domeniul public sau privat, care au tangență cu vastul domeniu etnografic și nu numai.

MANIFESTĂRILE ETNO-CULTURALE DIN CETATEA MARII UNIRI, ALBA IULIA, 23 – 25 AUGUST 2013

Sursa foto: comorilealbei.ro

  • Organizatori: Primăria Municipiului Alba Iulia și Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba
  • Parteneri: Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, Primăria Municipiului Reghin, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale, Biblioteca Județeană Lucian Blaga Alba, Asociația Prietenii Muzeului Unirii și Asociația ASTRA Blaj.
  • Partener media principal: TVR Cluj
  • Program – proiect finanțat de: Administrația Fondului Cultural Național și Fundația Comunitară Alba, prin programul Fondul pentru Cultură

1. În perioada 23 – 24 August se va desfășura la Alba Iulia prima ediție a Festivalului de tradiții românești Din lada de zestre, care valorifică elemente de folclor autentic din județele Alba și Mureș. Ansamblurile participante vor pune în scenă obiceiuri și manifestări tradiționale legate de calendarele ocupaționale (seceratul, albitul pânzei, viața pastorală sau a țapinarilor, sezătoarea), de evenimente din viața omului (nunta, plecarea în armată) sau sărbători de peste an (Călușarii): 

  • Ansamblul „Urmaşele dacilor” din Şerbeni, judeţul Mureş –  Cununa la secerat
  • Ansamblul „Cântul Sălciuan” din Sălciua, judeţul Alba – Nunta la Sălciua
  • Ansamblul „Vinţana” din Vinţu de Jos, judeţul Alba – Jocul căluşarilor
  • Ansamblul „Ecoul Călimanilor” din Petriş Vale, judeţul Mureş – Urcatul oilor la munte
  • Ansamblul „Hodăceana” din Hodac, judeţul Mureş – Întoarcerea ţapinarilor
  • Ansamblul „Urisana” din Urisiu de Sus, judeţul Mureş – Şezătoarea
  • Grup tradiţional din Deal, Câlnic, judeţul Alba – De unde cătana pleacă
  • Ansamblul „Coroniţa din Solovăstru”, judeţul Mureş – Coborâtul jocului
  • Ansamblul „Amintiri din strămoşi” din Idicel Pădure, judeţul Mureş – Bgilitul pânzei (bgilit = albit)
  • Ansamblul „Mărginenii de pe Valea Frumoasei” de la Căpâlna, judeţul Alba – Seara la stână
  • Ansamblul „Glanetaşul” din Agrieş, judeţul Bistriţa – Năsăud – obicei de nuntă.

Un aspect important, în special pentru publicul care nu poate ajunge la fața locului, este televizarea în direct a festivalului pe TVR 3,TVR Cluj și TVR Internațional.

2. Pe data de 24 August în Sala Unirii va avea loc Simpozionul național de etnografie și folclor Cultura tradițională în era globalizării ce va cuprinde o serie de lansări de carte, vernisaje expoziţionale şi comunicări ştiinţifice.

Aceştia sunt specialiştii participanţi la simpozion, care activează în muzee, institute de cercetare, universităţi, asociaţii, dar care au ca element comun cultura tradiţională: 

Doina Işfănoni (Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Bucureşti), Rolul patrimoniului imaterial în conservarea identităţii cultural-zonale; (n.r. puteţi vedea şi asculta cuvântarea dumneaei la vernisajul expoziţiei Dragii mamei copilaşi)

Ovidiu Papană (Universitatea de Vest, Timişoara), Cultura orală între naţional şi universal; (n.r. o parte din colecţia dumnealui o puteţi vedea pe blogul de faţă în secţiunea Vitrina cu instrumente)

Ioan Cuceu (Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, Cluj-Napoca), Arhivele Naţionale de Folclor şi rolul lor în procesul de integrare europeană;

Ioan Zainea (Universitatea din Oradea), Construcţia europeană şi comunicarea interculturală: posibilităţi şi limite;

Mircea Păduraru (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi), O interpretare a elementului licenţios în contextul culturii tradiţionale româneşti;

Marcel Lutic (Muzeul Etnografic al Moldovei, Iaşi), Distrugerea unei lumi. Între răboj şi calculator sau între tradiţie şi tehnologie;

Feodosia Rotaru (Complexul Muzeal Judeţean „Iulian Antonescu” Bacău), Prelucrarea pietrei în judeţul Bacău;

Varvara Buzilă (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Chişinău), Mecanisme de menţinere a circuitului vieţii în sistemul de valori propriu culturii tradiţionale;

Silvia Pop (Asociaţia ASTRA Blaj), Astra şi cultura tradiţională;

Nicolae Băciuţ (Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Mureş, Târgu-Mureş), Monografiile rurale;

Ioan Popa (Asociaţia ASTRA Blaj, Alba Iulia), Cultura tradiţională din Ţara Secaşelor;

Constantin Secară (Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Bucureşti), Tradiţional sau „tradiţional”? Mutaţii contemporane ale structurării şi performării repertoriului folcloric muzical;

Ana Hinescu (Asociaţia ASTRA Blaj), Folcloristica în şcolile blăjene;

Ioan Seni (Asociaţia ASTRA Năsăud), Sărbători băbeşti în ţinutul năsăudean;

Zamfir Dejeu (Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, Cluj-Napoca), Aspecte ritmice şi cinetice în “Învârtita şchioapă” din jud. Alba;

Maria Borzan (Muzeul Etnografic Reghin), Cununa la secerat în Sânmihaiu de Pădure;

Pr. Nicolae Jan (Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia), titlu rezervat;

Oana Chelaru (Bucureşti), Avataruri contemporane ale basmului fantastic;

Galatan Dumitru Jieţ (Hunedoara), Boata împuiată a oierilor Jieni. Origini şi conexiuni de transhumanţă;

Cristina Axinia (Centrul Cultural Ruginoasa, Iaşi), Fenomenul mascării la Ruginoasa;

Veronica Oşorheian (Alba Iulia), Călăreţii şi stegarii pe Ilve;

Maria Cioica (Asociaţia Culturală Dor, Alba Iulia), Obicei de seceriş: Cântecul cununii de la Lupşa;

Sabin Cioica (Asociaţia Culturală Dor, Alba Iulia), Obicei de Paşti: Tocacii;

Georgeta Deju (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva), Mailand Oszkar şi preocupările sale privind folclorul românesc;

Camelia Gabor (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva), Folclorul românesc în creaţia graficianului Marcel Olinescu;

Ioan Mihălţan (Asociaţia ATMA, Blaj), Meşteri populari de pe Târnave;

Ioana Rustoiu (Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia), Despre strădania procurării odoarelor bisericeşti: veşmintele liturgice între comerciantul ambulant şi monopolul impus de Consistorii până la Facebook şi cristalele Swarovski;

Gabriela Mircea, Smaranda Cutean (Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia), Câteva calendare româneşti din primele trei decenii ale secolului al XX-lea;

Diana Ciugudean, Teodora Fleşeriu (Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia), Două publicaţii actuale referitoare la activitatea etnografică a lui Denis Galloway (1878-1957) din Biblioteca Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia;

Petruţa Pop, Marinela Baba (Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Alba Iulia), Nunta în Transilvania.

Cel puţin din titluri, unele dintre comunicări se anunţă extrem de interesante, fie că au abordări moderne din perspectivă antropologică, fie că merg pe conceptul de restitutio sau că valorifică patrimoniul instituţional sau cel de pe teren (un aspect vital de urmat). Sper ca toate aceste lucrări ştiinţifice să se regăsească la final într-o publicaţie a simpozionului.

3. Între 23 – 25 august  va avea loc a doua ediţie naţională a Târgului Meşterilor Populari din Cetatea Marii Uniri.

Meşterii prezenţi acoperă o mare parte din sistemul artei populare din ţara noastră: împletituri – Zoltani Dănilă (Sighişoara, Mureş), Liviu Rusu (Cetatea de Baltă, Alba); industrie casnică (ţesături, cusături, pieptare, covoare, jucări) – Lungu Marian (Bacău), Iulian Mihalache (Vrancea), Rafila Moldovan (Mureş), Grigore Covrig (Mureş), Maria Cucui (Pănade, Alba), Lucreţia Gordeş (Feneş, Alba), Olivia Tima (Sălciua, Alba), Matei Aurelia (Gârda de Sus, Alba), Maria Gligor (Câmpeni, Alba), Anca Banda (Beiuş, Bihor), Fiţ Rafila (Avram Iancu, Alba), Viorica Ciobanu (Cluj), Lidia Rusu (Cluj), Robescu Maria (Mureş); prelucrarea lemnului / prelucrarea artistică a lemnului (sculptat, dogărit, jucării în lemn, instrumente tradiţionale: fluiere, cimpoaie, tulnice) – Constantin Lungu (Târgu Neamţ), Florin Cramariuc (Suceava), Stanciu Ioan (Vrancea), Bădău Traian (Avram Iancu, Alba), Haneş Teofil (Vidra, Alba), Sava Nicolae (Bistriţa Năsăud), Ştefan Ion (Hunedoara); olărit / ceramică – Borza Mircea (Obârşia, Hunedoara), Mihai Sturza (Vrancea), Gheorghiţă Mischiu (Horezu, Vâlcea), Marcel Mocanu (Braniştea, Galaţi); sculptat în os – Gheorghe Zofotă (Gura Humorului, Suceava); sticlărie – Rotar Alexandru (Târgu Mureş); icoane – Maria Predan (Sebeş, Alba), Nicolae Muntean (Vinerea, Alba); artizanat – Emil Roşca (Lupşa, Alba), Viorica Hărşan (Mureş) – lumânări sculptate, Dușa Octavian Flaviu (Alba Iulia) – ceramică etc.

Partea gastronomică este asigurată de produsele realizate de cei din Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice „Alba Transilvania”. Printre produsele cu caracter local comercializate de aceştia se numără: turta dulce de la IF Opincariu din Sebeş, mierea de la Stupina Biriş din Blaj, virşli de la Sbuciumelea din Pianu etc. Pentru cei interesaţi de aceste produse, dar şi altele, aici găsiţi lista preţurilor produselor comercializate în punctul de desfacere La Băcănie, din B-dul Revolutiei 1918, nr. 46.

Informaţii complete despre evenimentul recomandat de blogul MEAP găsiţi pe site-ul comorilealbei.ro

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s