2 februarie – Stretenia sau Ziua Ursului


Pe 2 februarie creştinii ortodocşi sărbătoresc Întâmpinarea Domnului, una dintre cele mai vechi sărbători creştine. La patruzeci de zile de la naştere, Iisus Hristos este dus la templu de către Fecioara Maria, unde este întâmpinat de bătrânul Simion. La catolici, figura centrală a acestei zile este Fecioara Maria, care a venit la templu pentru curăţirea ei, conform legilor (se poate corela cu molifta mamei), sărbătoarea numindu-se Curăţirea Sfintei Marii (Festum purificationes Beatae Mariae Virginis).

Prima menţionare documentară a acestei sărbători apare în jurnalul de călătorie a pelerinei Egeria. Aceasta vorbeşte despre participarea ei la Ierusalim, la 14 februarie, între anii 382 – 384 la sărbătoarea pe care o numeşte Quadragesinae de Epiphania, deoarece atunci Naşterea Domnului se serba la 6 ianuarie, odată cu Epifania (Boboteaza). În prezent, doar armenii sărbătoresc Întâmpinarea Domnului la vechea dată, pe 14 februarie.

Această sărbătoarea a fost introdusă la Roma în anul 494, pentru a înlocui păgânele Lupercalii (sărbători în cinstea zeului  Lupercus, patron al agriculturii, păstorilor şi stăpânitor al lupilor), când aveau loc lustraţii (spălări de purificare) şi procesiuni cu făclii aprinse în jurul oraşului.

În calendarul popular, pe 2 februarie se serbează Stretenia, azi crezându-se că se întâmpină iarna cu vara (Moldova).

În această zi se făceau predicţii meteorologice: dacă este cald, va fi o vară călduroasă şi roditoare, dacă este frig, ger sau viscol, vara va fi friguroasă şi neroditoare.

În unele zone se credea că dacă trece Stretenia peste apă şi aceasta este dezgheţată, atunci se mânie şi-şi face pod, adică dă un viscol şi un ger aşa de mare că îngheaţă toate apele. În schimb, dacă trece Stretenia şi pe apă se află gheaţă, atunci se va încălzi.

Aromânii din Peninsula Balcanică preţuiau mult această sărbătoare, mai ales femeile, motiv pentru care această zi se mai numea şi Sărbătoarea mulierlor. Azi femeile trimiteau la biserică câte o litie şi o colivă, mai ales cele însărcinate şi lehuzele.

Tot astăzi este şi Ziua Ursului. În Banat se credea că dacă ursul ieşea din bârlog şi îşi vedea umbra, iarna mai dura încă şase săptămâni. Dacă afară este înnorat şi ursul nu-şi vede umbra, ursul rămânea afară, prevestind încetarea iernii.

Românii din Valea Jiului credeau că dacă ursul îşi vede umbra (adică este senin), e semn că iarna şi-a pierdut din putere.

Românii din Bucovina credeau că dacă ursul îşi strică bârlogul în ziua de Întâmpinarea Domnului, chiar dacă este frig afară, atunci e semn că primăvara este aproape.

Referinţe:

Sim. Fl. Marian, Sărbătorile la români I, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1994

Ioan Ţoca, Sărbători religioase, datini şi credinţe populare, Editura ALLFA, 2004

Anunțuri

3 gânduri despre “2 februarie – Stretenia sau Ziua Ursului

  1. Pingback: 2 februarie – Stretenia sau Ziua Ursului | BunDeCitit.ro

  2. Pingback: Stretenia sau Ziua Ursului | Șmen.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s