1 februarie – Sfântul Trif – Anul Nou Viticol (semnificaţii)


Anul Nou Viticol prezintă în structura sa reminiscenţe ale ritului dionisiac, cu cele două ipostaze ale acestuia: iniţierea (culminând cu alegerea celui mai bun viticultor – Regele Viilor) şi sacrificiul (al porcului, al viţei de vie şi al vinului de anul trecut). Ambele aspecte presupun ieşirea din spaţiul cotidian (se petrece pe podgorie, în afara satului) şi ieşirea din timpul real (participanţii regresează simbolic într-o stare “sălbatică” prin legarea cu vrejuri de viţă).
În spaţiul românesc se pare că s-a păstrat o singură zi de celebrare (1 sau 2 februarie – Trifănitul, Zarezanul Viilor, Gurbanul), deşi în alte regiuni ale Peninsulei Balcanice, întocmai după tiparul sărbătorilor dionisiace se petrece timp de trei zile (1, 2 şi 3 februarie sau corespondentele pe stil vechi).
Apa apare în ceremonialul sărbătorii într-o dublă ipostază: ea este elementul purificator (sub forma aghiezmei), dar şi elementul sacrificat (metamorfozată în vin).

De fapt în acest context se substituie sacrificiul divinităţii protectoare a viţei de vie  cu cel al produsului final – vinul. Şi cum viticultura este o activitate predominant solară, jertfa – ofrandă putea fi legată numai de foc. Similare par a fi şi ofrandele legate de începerea activităţilor în agricultură şi apicultură.
Vinul de anul trecut este stropit peste focul în care ard coardele de viţă tăiate anul acesta.  Dublul sacrificiu al viei (vinul vechi şi viţa nouă) trebuie corelat cu dubla naştere a zeului Dionysos (din pântecul Semelei şi apoi din coapsa lui Zeus, ambele în prezenţa focului).
Vinul de anul acesta este finalitatea complexului de obiceiuri şi gesturi ritualice practicate în ziua de 1 februarie, precum: regresiunile simbolice, libaţiile în cinstea divinităţii viţei, sacrificiile, reierarhizarea castei viticultorilor, petrecerile bahice pe podgorie şi apoi în intimitatea căminului.
Vinul de anul acesta devine sacrificiu pentru vinul de anul viitor, dar şi băutură rituală pentru o serie de alte sărbători calendaristice (Paşte, Crăciun, Mucenici etc.) sau din viaţa omului (naştere, aniversări, plecarea în armată, căsătorie, moarte).
The Viticultural New Year present in its structure reminiscences of the Dionysian rite, with two hypostasis:  the initiation (selection of the best viticulturist: The Vineyard King) and the sacrifice (of pig, of vine shoot and of the last year’s wine).
The both aspects presume the escape of the quotidian space (outside the village, in the vineyard) and the escape of the real time (symbolic regression to one savage state).
In the Romanian space just one day is celebrated (February the 1st or the 2nd), but in some places of Balkan Peninsula, like the ancient Dionysian holydays, the people celebrate 3 days (February the 1st, the 2nd and the 3rd or the old style correspondents).

The water appears in the holyday ceremonial in dual hypostasis: like an element of purification (sub holy water and like the sacrificed element   (metamorphosed in wine).
In fact in this context we can decode the substitution of the sacrifice of vineyard deity with the sacrifice of the final product – the wine.
Because the viticulture is a predominant solar activity, the oblation can be connected only with the fire.
The last year’s wine aspersed over the fire made with this year’s vine shoots.
The double sacrifice (old wine and new vine shoot) can be correlated with the double birth of Dionysius (from Semele’s womb and then from the Zeus thigh, both in the presence of fire).
This year wine is the finality of customs and ritual gestures performed on February the 1st, like: the symbolic regressions, the libations offered to the wine’s god, the sacrifices, the new hierarchy of the viticulturist’s clan cast and the Dionysian feasts at the vineyard.
This year wine become sacrifice for the next year wine and ritual drink for the calendar holydays (Easter, Christmas, Martyrs an so on) or from life cycle (birth, anniversary, wedding, funeral).
From the pruning knife who cut the first vine shoot to the wine press who crush the grapes, the wine journey is marked with archaic believes, magical practices and economic aspects of the traditional life.

Anunțuri

6 gânduri despre “1 februarie – Sfântul Trif – Anul Nou Viticol (semnificaţii)

  1. Bun gasit din nou !
    Aceste postari sunt doar pentru site?
    nu le faceti publice si pe FB?
    Eu v-am citat pe al meu perete !!
    Stiam ca pe 2 februarie e TRIFUL … am pus rufe la spalat (in masina) …
    Multumesc pentru documentare !
    Galatiul e asa aproape de Tulcea !!!
    Va iubesc si va respect, dragilor !

  2. Pingback: 1 februarie – Sfântul Trif – Anul Nou Viticol (semnificaţii) « Muzeul de Etnografie şi Artă Populară | BunDeCitit.ro

  3. Pingback: 1 februarie – Sfântul Trif – Anul Nou Viticol (semnificaţii) | Șmen.ro

  4. == 2 februarie == una dintre cele mai mari sarbatori din existenta crestin-otodoxa :INTIMPINAREA DOMNULUI .Este posibil sa prioritizam triful in detrimentul acestei unice si sfinte sarbatori ???

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s