Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Tulcea


Muzeul de Etnografie şi Artă Populară (fostul sediu al Băncii Naţionale a României – sucursala Tulcea), construit în perioada interbelică (1924 – 1927), este unul dintre edificiile publice emblematice pentru Tulcea, constituind un exemplu valoros ale arhitecturii de forme naţionale.

Expoziţia de bază Multiculturalitate dobrogeană prezintă, în sălile de la etajul clădirii, aspecte ale identităţii culturale ale diferitelor populaţii care au convieţuit de-a lungul timpului în Dobrogea şi care continuă să trăiască în armonie şi astăzi.

Vizitatorii au posibilitatea să cunoască din tradiţiile românilor, aromânilor, turcilor şi tătarilor, grecilor, bulgarilor, ruşilor – lipoveni şi ucrainenilor.

Sălile rezervate populaţiei româneşti reconstituie două interiore tradiţionale. În prima încăpere este reprezentată casa frumoasă sau casa curată în care erau păstrate ţesăturile bogat decorate, piese de mobilier pictate şi în care se desfăşurau sărbătorile familiei – Crăciunul, Paştele, cumetriile, nunţile.

Cea de-a doua încăpere redă spaţiul tindei, unde se desfăşurau activităţile cotidiene.

Portul popular tradiţional din această zonă, se înscrie în tipologia portului popular din spaţiul dunărean. Elementul definitoriu pentru trăsăturile portului popular din acest areal îl constituie structura morfologică şi ornamentica. Stilizarea motivelor, transfigurarea artistică a naturii, în genere, dar şi a imaginilor cu conţinut simbolic este realizată într-o interpretare proprie.

Port românesc

Tinda – spaţiul cotidianului

Casa curată – spaţiul sărbătorescului

Interiorul tradiţional aromânesc este reprezentat printr-o locuinţă – cort pe care această populaţie şi-o construia în timpul transhumanţei de la şes la munte, pentru o scurtă perioadă de timp. În casa aromânească tradiţională, ponderea decorativă o deţineau ţesăturile groase, policrome confecţionate din lână sau păr de capră.

Portul tradiţional al aromânilor face parte din marea şi diversificata categorie a costumului balcanic. Piesele de port se evidenţiază printr-un deosebit simţ al valorilor plastice, de tip sculptural.

Port aromânesc femeiesc
Port aromânesc bărbătesc
Locuinţă temporară

În a patra sală sunt prezentate elemente de artă populară şi port ale turcilor şi tătarilor, bulgarilor şi grecilor.

Ţesăturile decorative turceşti şi tătărăşti se disting printr-o cromatică ce aminteşte de spaţiul mediteranean: roz, indigo, liliachiu, bleu, verde, roşu şi sunt reprezentate în muzeu de ştergare (geaulâc-uri, cevre-uri).

Motivele ornamentale sunt tipic orientale (garoafa, chiparosul, sacsâia), cusute cu mătase şi îmbinate cu broderii şi aplicaţii de fir auriu şi argintiu, completate uneori cu texte în arabă.

Costumul tradiţional al turcilor şi tătarilor din Dobrogea a mai păstrat doar câteva  elemente din vechiul ansamblu de piese. Somptuozitatea ornamentelor, frumuseţea liniilor, bogăţia podoabelor, coloritul viu dau o notă aparte în cultura tradiţională a acestei zone.

Port turco-tătărăsc
Cse
Vas pentru ablaţie

Convieţuirea, în această zonă, a bulgarilor cu românii evidenţiază elemente de similitudine, dar şi de diferenţiere. Se observă similitudini în ceea ce priveşte ţesăturile decorative aparţinând celor două populaţii (funcţionalitate, materiale, motive) şi portul popular, dar şi anumite diferenţieri – preferinţa bulgăroaicelor pentru ţesături decorative cu ornamente în culori vii (galben, roşu aprins, violet), preferinţa pentru floarea prinsă în legătura de cap.

Populaţia grecească din judeţul Tulcea este reprezentată prin aspectele de viaţă tradiţională a comunităţii rurale din satul Izvoarele (denumirea veche Alibeichioi), venită din Balcani  în timpul războiului ruso – turc din 1928 – 1929, după un popas în Basarabia.

Port bulgăresc
Portul grecesc din Izvoarele

În următoarea sală sunt reconstituite elemente ale interiorului tradiţional şi ale vestimentaţiei tradiţionale  caracteristice populaţiilor slave: ruşi – lipoveni şi ucraineni.

Se remarcă costumul populaţiei ruşilor – lipoveni prin preferinţa pentru materialele industriale cu motive florale şi pentru culorile vii. În întreaga structură a acestui costum se disting câteva elemente tipice: pois-ul (brâul), rubaşca (cămaşa bărbătească), chicica (legătura de cap a femeilor) care marchează trecerea în rândul celor căsătorite, iubca (fusta).

Interior slav (colţul cu lejanca)
   Samovar
                              

În ultimele două săli sunt prezentate elemente ale interiorului urban de la începutul şi mijlocul secolului al XX-lea, imagini ale Tulcei de altădată.

Vestimentaţie urbană

Decorativismul în oraşul de altădată

Interior urban


Expoziţia în aer liber din curtea muzeului contextualizează instrumentarul ocupaţiilor, meşteşugurilor şi transporturilor tradiţionale din nordul Dobrogei, şi prin extensie, de pe întregul teritoriu românesc (agricultură, viticultură, apicultură, prelucrarea pietrei, a lemnului, a lutului şi a metalelor, transporturi pe uscat şi pe apă).

Anunțuri

6 gânduri despre “Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Tulcea

  1. Am vizitat acest muzeu ca ani in urma. Felicitari pentru modul de prezentare a etniilor din zona. Aveti un magazin de unde se pot cimparat piese de port popular? Sunt colectionar si as dori sa cumpar diverse obiecte de imbracaminte. Mult succes in activitate!

  2. Am fost tare incantati de ce am vazut …toate exponatele deosebite, foarte bine puse in valoare. De asemenea ne-a placut prezentarea celorlate etnii din Dobrogea…dar si mai mult ne-a placut prezentarea facuta cu profesionalism si pasiune de cercetatorii muzeului!
    Felicitari si mult succes in ceea ce faceti!
    Prof. Ina Lungeanu impreuna cu grupul de cadre didactice, copii si parinti de la Gradinita „Step by Step” Galati
    P.S.Nu uitati ca ne-ati promis sa ne tineti la curent cu toate evenimentele pe care le organizati…

  3. buna ziua unde pot gasi carti sau o bibliografie necesara unei lucrari de disertatie pe tema portului popular romanesc din dobrogea?multumesc

  4. Pingback: Tulcza - wrota Delty | Erynia w trasie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s